Palpitațiile la copii și adolescenți: când trebuie investigate?

Palpitațiile sunt unul dintre cele mai frecvente motive pentru care copiii și adolescenții ajung la cardiologul pediatru. Mulți părinți se sperie atunci când copilul spune că „îi bate inima foarte tare”, „îi sare inima” sau „simte că îi flutură ceva în piept”, temându-se că ar putea fi vorba despre o afecțiune cardiacă gravă.

În realitate, majoritatea episoadelor de palpitații la copii nu sunt cauzate de o boală de inimă. De multe ori, ele apar în contextul efortului fizic, emoțiilor, febrei sau consumului de băuturi care conțin cofeină. Cu toate acestea, există și situații în care palpitațiile pot semnala o tulburare de ritm cardiac (aritmie) sau, mai rar, o altă afecțiune cardiovasculară care necesită investigații suplimentare.

Provocarea este de a face diferența între episoadele care fac parte din răspunsul normal al organismului și cele care necesită evaluare de către un cardiolog pediatru.

Ce sunt palpitațiile?

Palpitațiile nu reprezintă un diagnostic, ci un simptom.

Ele descriu senzația conștientă a bătăilor inimii. În mod normal, majoritatea oamenilor nu își percep activitatea cardiacă în repaus. Atunci când ritmul inimii devine mai rapid, mai puternic sau neregulat, copilul poate începe să observe aceste bătăi și să le descrie în diferite moduri.

Palpitațiile pot apărea:

• în repaus;
• în timpul efortului fizic;
• imediat după efort;
• în situații emoționale;
• în timpul febrei;
• după consumul unor băuturi sau medicamente care stimulează organismul.

Un episod poate dura doar câteva secunde sau se poate prelungi câteva minute, iar frecvența cu care apare diferă de la un copil la altul.

Este important de reținut că simpla prezență a palpitațiilor nu indică automat existența unei boli cardiace.

Cum descriu copiii și adolescenții palpitațiile?

Copiii mai mici au adesea dificultăți în a explica exact ceea ce simt. Adolescenții pot oferi descrieri mai precise, însă chiar și acestea pot varia.

Printre cele mai frecvente exprimări se numără:

• „Îmi bate inima foarte tare.”
• „Îmi bate foarte repede.”
• „Parcă îmi sare o bătaie.”
• „Simt că îmi flutură ceva în piept.”
• „Parcă inima se oprește o clipă și apoi bate din nou.”
• „Îmi bate până în gât.”
• „Simt că îmi fuge inima din piept.”

Aceste descrieri nu permit stabilirea cauzei, dar îl ajută pe medic să înțeleagă modul în care se manifestă simptomele și să decidă dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Când sunt palpitațiile considerate normale?

Există numeroase situații în care inima bate mai repede fără ca acest lucru să indice o problemă cardiacă.

Efortul fizic

În timpul alergării, jocului sau practicării unui sport, organismul are nevoie de mai mult oxigen. Pentru a răspunde acestei cereri, inima își crește ritmul, iar copilul poate percepe bătăile cardiace mai intens.

După oprirea efortului, pulsul începe, în mod normal, să scadă progresiv.

Emoțiile și stresul

Frica, emoțiile intense, examenele, competițiile sportive sau alte situații stresante determină eliberarea adrenalinei.

Aceasta accelerează ritmul cardiac și poate produce senzația de palpitații, chiar și la un copil perfect sănătos.

Febra

Creșterea temperaturii corporale este însoțită, de regulă, de accelerarea pulsului. Din acest motiv, mulți copii cu febră spun că simt inima bătând mai repede.

Durerea

Durerea acută stimulează sistemul nervos simpatic și poate determina apariția temporară a palpitațiilor.

Deshidratarea

Pierderile de lichide prin febră, vărsături, diaree sau transpirație abundentă pot determina creșterea frecvenței cardiace.

O hidratare adecvată contribuie adesea la ameliorarea simptomelor atunci când deshidratarea este cauza principală.

Consumul de cofeină și alte stimulente

Cafeaua, băuturile energizante, unele băuturi carbogazoase și anumite suplimente pot accelera ritmul cardiac și pot favoriza apariția palpitațiilor, în special la adolescenți.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale palpitațiilor la copii și adolescenți?

Palpitațiile pot avea numeroase cauze, iar în multe cazuri acestea nu sunt de natură cardiacă.

Cauze fiziologice

Acestea reprezintă răspunsuri normale ale organismului și includ:

• efortul fizic;
• emoțiile;
• stresul;
• febra;
• durerea;
• deshidratarea.

În aceste situații, ritmul inimii revine de obicei la normal după dispariția factorului declanșator.

Cauze extracardiace

Uneori, palpitațiile sunt provocate de afecțiuni sau factori care nu implică direct inima, precum:

• anemia;
• hipertiroidismul;
• infecțiile însoțite de febră;
• deshidratarea;
• consumul de cofeină;
• băuturile energizante;
• anumite medicamente (de exemplu, unele bronhodilatatoare utilizate în astm);
• anxietatea sau atacurile de panică.

Identificarea și tratarea cauzei poate duce la dispariția simptomelor.

Cauze cardiace

Mai rar, palpitațiile pot fi determinate de afecțiuni ale inimii, cum ar fi:

• extrasistolele;
• tahicardiile supraventriculare;
• alte tulburări de ritm cardiac;
• unele cardiomiopatii;
• anumite malformații cardiace congenitale.

Prezența unei cauze cardiace este mai probabilă atunci când palpitațiile sunt însoțite de alte simptome sau apar în contexte sugestive, aspecte pe care le vom detalia în secțiunea următoare.

Când trebuie investigate palpitațiile?

Majoritatea episoadelor de palpitații la copii și adolescenți sunt benigne și nu indică o boală cardiacă gravă. Totuși, anumite caracteristici ale simptomelor sau asocierea lor cu alte manifestări pot crește probabilitatea unei tulburări de ritm cardiac și justifică evaluarea de către un cardiolog pediatru.

Nu există un singur simptom care să confirme existența unei aritmii, însă contextul în care apar palpitațiile și modul în care se manifestă oferă informații importante pentru stabilirea diagnosticului.

Semnale de alarmă care necesită evaluare cardiologică

Este recomandat ca un copil sau adolescent să fie evaluat de un cardiolog pediatru dacă palpitațiile:

• apar în repaus, fără un factor declanșator evident;
• încep și se opresc brusc;
• sunt foarte rapide și persistă mai multe minute;
• apar frecvent sau devin din ce în ce mai intense;
• sunt însoțite de amețeală, senzație de leșin sau pierderea cunoștinței;
• apar împreună cu durere în piept sau dificultăți de respirație;
• se manifestă în timpul efortului fizic sau imediat după acesta;
• sunt asociate cu antecedente familiale de moarte subită cardiacă, cardiomiopatii sau aritmii ereditare.

Prezența unuia sau mai multor dintre aceste elemente nu înseamnă automat că există o afecțiune gravă, dar justifică efectuarea unor investigații suplimentare.

Când este necesară prezentarea de urgență la medic?

Deși cele mai multe episoade nu reprezintă o urgență, este indicată evaluarea medicală imediată dacă palpitațiile sunt însoțite de:

• pierderea cunoștinței;
• dificultăți importante de respirație;
• durere toracică severă;
• stare generală alterată;
• paloare accentuată sau cianoză;
• un ritm cardiac foarte rapid care nu se ameliorează și este însoțit de simptome importante.

Aceste situații necesită o evaluare rapidă pentru excluderea unei cauze cardiace sau a altei afecțiuni care poate necesita tratament urgent.

Cum stabilește medicul cauza palpitațiilor?

Diagnosticul începe întotdeauna cu o discuție detaliată și un consult clinic.

Medicul va încerca să afle:

• când au apărut primele episoade;
• cât durează fiecare episod;
• cât de des apar;
• dacă există factori declanșatori;
• dacă simptomele apar în repaus sau la efort;
• dacă sunt însoțite de amețeală, leșin, durere toracică sau dificultăți de respirație;
• dacă există antecedente familiale de boli cardiace sau moarte subită.

Aceste informații sunt esențiale și, de multe ori, orientează diagnosticul chiar înaintea investigațiilor.

Ce investigații pot fi recomandate?

Investigațiile sunt alese în funcție de simptome și de rezultatul consultației. Nu toți copiii au nevoie de același set de teste.

Electrocardiograma (ECG)

ECG-ul este, de obicei, prima investigație recomandată. Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii și poate evidenția anumite tulburări de ritm, semne ale unor afecțiuni congenitale sau modificări sugestive pentru alte boli cardiace.

Investigația este rapidă, nedureroasă și neinvazivă.

Monitorizarea Holter ECG

Dacă palpitațiile nu apar în timpul consultației sau ECG-ul efectuat în cabinet este normal, medicul poate recomanda monitorizarea Holter.

Holterul înregistrează activitatea electrică a inimii pe o perioadă mai lungă, de regulă 24 sau 48 de ore, iar în anumite situații chiar mai multe zile.

Acesta crește șansele de a surprinde un episod de palpitații și de a identifica eventualele tulburări de ritm asociate.

Ecocardiografia

Ecocardiografia utilizează ultrasunete pentru a evalua structura și funcția inimii.

Aceasta nu diagnostichează direct toate aritmiile, dar poate identifica malformații cardiace congenitale, cardiomiopatii sau alte modificări structurale care pot favoriza apariția tulburărilor de ritm.

Analize de laborator

În funcție de context, pot fi recomandate și analize pentru identificarea unor cauze extracardiace, precum:

• anemia;
• tulburările tiroidiene;
• dezechilibrele electrolitice;
• alte afecțiuni metabolice.

ECG sau Holter? Care este diferența?

Mulți părinți întreabă de ce este necesar Holterul dacă ECG-ul este normal. Diferența este simplă: ECG-ul reprezintă o „fotografie” a activității electrice a inimii, realizată într-un interval de câteva secunde.

Holterul este asemănător unei „filmări”, deoarece monitorizează ritmul cardiac pe parcursul unei perioade mult mai lungi.

Dacă palpitațiile apar rar, este posibil ca ele să nu fie surprinse pe ECG-ul efectuat în cabinet, dar să fie înregistrate în timpul monitorizării Holter.

Un ECG normal exclude o aritmie?

Nu întotdeauna. Dacă episodul de palpitații nu este prezent în momentul efectuării ECG-ului, rezultatul poate fi complet normal.

Acesta este unul dintre motivele pentru care medicul poate recomanda monitorizarea Holter sau alte metode de înregistrare a ritmului cardiac, atunci când simptomele persistă și există suspiciunea unei tulburări de ritm.

Este important ca interpretarea rezultatelor să fie făcută împreună cu istoricul simptomelor și cu examenul clinic, nu izolat.

Ce trebuie reținut?

Scopul investigațiilor nu este doar confirmarea unei aritmii, ci și excluderea cauzelor care ar putea necesita tratament sau monitorizare. În multe situații, consultația și investigațiile oferă părinților un rezultat liniștitor, demonstrând că palpitațiile sunt legate de factori fiziologici și nu de o boală cardiacă.

Cum se tratează palpitațiile la copii și adolescenți?

Tratamentul depinde în întregime de cauza care determină apariția palpitațiilor. Deoarece acestea reprezintă un simptom și nu un diagnostic, nu există un tratament unic aplicabil tuturor copiilor.

În multe situații, nu este necesar niciun tratament medicamentos. Dacă investigațiile arată că inima este sănătoasă și palpitațiile sunt legate de efort, emoții sau alți factori fiziologici, medicul poate recomanda doar monitorizarea simptomelor și evitarea factorilor declanșatori.

Atunci când palpitațiile sunt provocate de o afecțiune extracardiacă, precum anemia, hipertiroidismul sau deshidratarea, tratarea cauzei duce, de regulă, și la dispariția simptomelor.

Dacă investigațiile identifică o tulburare de ritm cardiac, planul terapeutic este stabilit individual și poate include monitorizare periodică, tratament medicamentos sau, în anumite cazuri, alte proceduri recomandate de cardiologul pediatru.

Poate copilul să facă sport dacă are palpitații?

În cele mai multe cazuri, da. Palpitațiile nu înseamnă automat că activitatea fizică trebuie întreruptă. Dacă evaluarea cardiologică nu identifică o afecțiune care să impună restricții, copilul poate continua activitatea fizică recomandată pentru vârsta sa.

Totuși, dacă palpitațiile apar în timpul efortului, sunt însoțite de amețeală, leșin, durere toracică sau dificultăți de respirație, este important ca acestea să fie investigate înainte de reluarea sportului, mai ales dacă este vorba despre activitate competițională.

Decizia privind participarea la sport se ia întotdeauna individual, pe baza evaluării clinice și a investigațiilor efectuate.

Ce pot face părinții dacă apar palpitațiile?

În timpul unui episod, este util să observe câteva aspecte care pot ajuta ulterior medicul:

• momentul în care au apărut simptomele;
• dacă au fost precedate de efort, emoții sau consum de cofeină;
• durata episodului;
• dacă ritmul inimii pare regulat sau neregulat;
• simptomele asociate, precum amețeala, durerea toracică sau dificultățile de respirație.

Dacă episoadele se repetă, notarea acestor informații într-un jurnal poate fi de mare ajutor în timpul consultației.

Cum pot fi prevenite unele episoade de palpitații?

Nu toate palpitațiile pot fi prevenite, însă anumite măsuri pot reduce frecvența episoadelor la copiii fără o afecțiune cardiacă.

Acestea includ:

• o hidratare adecvată, mai ales în zilele călduroase sau în timpul activităților sportive;
• un program regulat de somn;
• limitarea consumului de băuturi care conțin cofeină;
• evitarea băuturilor energizante;
• alimentație echilibrată;
• gestionarea stresului și a anxietății atunci când acestea reprezintă factori declanșatori.

Aceste recomandări nu înlocuiesc evaluarea medicală atunci când simptomele persistă sau sunt însoțite de semnale de alarmă. Consultația, examenul clinic și investigațiile recomandate permit, în cele mai multe situații, identificarea cauzei și stabilirea conduitei adecvate, oferind atât siguranță, cât și liniște părinților.

Programează rapid un consult de cardiologie pediatrică și asigură-te că inima copilului tău este puternică și sănătoasă!

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 7.08.2026 

Referințe: 

• Brugada, Josep, et al. “2022 ESC Guidelines for the Management of Patients with Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden Cardiac Death.” European Heart Journal, vol. 43, no. 40, 2022, pp. 3997–4126. https://academic.oup.com/eurheartj/article/43/40/3997/6710740
• Campbell, Robert M., et al. “PACES Expert Consensus Statement on the Evaluation and Management of Palpitations in the Pediatric Population.” Heart Rhythm, Pediatric and Congenital Electrophysiology Society (PACES). https://www.heartrhythmjournal.com/ (consensus statement)
• Law, Ian H., et al. “2017 ISHNE-HRS Expert Consensus Statement on Ambulatory ECG and External Cardiac Monitoring/Telemetry.” Heart Rhythm, vol. 14, no. 7, 2017, e55–e96. https://www.heartrhythmjournal.com/article/S1547-5271(17)30416-0/fulltext