Aspirina „pentru inimă”: cine poate avea nevoie de ea și de ce nu le este recomandată tuturor?

Timp de decenii, aspirina în doză mică a fost asociată aproape automat cu prevenirea infarctului. De aici a apărut și ideea că o persoană care a trecut de o anumită vârstă sau are factori de risc cardiovascular ar putea lua zilnic aspirină „pentru inimă”. Recomandările actuale sunt însă mult mai nuanțate.

Aspirina poate avea un rol important în prevenirea unui nou eveniment cardiovascular la persoanele care au deja anumite boli cardiovasculare. În schimb, administrarea ei de rutină pentru prevenirea primului infarct sau AVC nu este recomandată majorității persoanelor sănătoase.

Motivul este simplu: aspirina poate reduce formarea cheagurilor, dar în același timp crește riscul de sângerare. Prin urmare, întrebarea corectă este: „în cazul meu, beneficiul este mai mare decât riscul?”

Pe scurt: cine poate avea nevoie de aspirină pentru inimă?

Situație	Rolul aspirinei
Ai avut deja un infarct	Poate face parte din tratamentul de prevenție secundară
Ai avut un AVC ischemic sau un atac ischemic tranzitor	Poate fi indicată în anumite situații
Ai un stent coronarian	Tratamentul antiagregant este de regulă esențial, conform schemei stabilite de cardiolog
Ai boală coronariană documentată	Aspirina sau un alt antiagregant poate fi recomandat în funcție de situație
Nu ai avut infarct, AVC sau boală cardiovasculară cunoscută	Aspirina nu este recomandată automat
Ai factori de risc cardiovascular, dar nu ai boală cardiovasculară cunoscută	Decizia trebuie individualizată
Ai risc crescut de sângerare	Aspirina poate produce mai multe riscuri decât beneficii

Dacă urmezi deja tratament cu aspirină prescris de medic, nu întrerupe tratamentul din proprie inițiativă. Acest lucru este deosebit de important după implantarea unui stent coronarian.

Cum acționează aspirina asupra inimii și vaselor de sânge?

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, are efect antiagregant plachetar în doze mici. Trombocitele sunt celule din sânge implicate în formarea cheagurilor. Aspirina reduce capacitatea lor de a se agrega.

Acest mecanism poate fi extrem de util atunci când o placă de aterom dintr-o arteră coronară se fisurează. În jurul acesteia se poate forma rapid un tromb care blochează circulația sângelui către o parte a inimii. Dacă artera este blocată complet, poate apărea un infarct miocardic.

Aspirina reduce probabilitatea formării unor astfel de trombi. Tocmai de aceea are un rol important la mulți pacienți care au deja boală cardiovasculară aterosclerotică.

Dar același mecanism care împiedică formarea cheagurilor poate face mai dificilă oprirea unei hemoragii. Aici apare problema utilizării aspirinei în prevenție.

Prevenție primară și prevenție secundară: diferența care schimbă complet recomandarea

Pentru a înțelege cine poate avea nevoie de aspirină, trebuie făcută diferența între prevenția primară și prevenția secundară.

Prevenția primară

Prevenția primară înseamnă prevenirea unui prim infarct, AVC sau alt eveniment cardiovascular. De exemplu, o persoană poate avea:

• colesterol crescut;
• hipertensiune arterială;
• diabet;
• obezitate;
• istoric familial de boli cardiovasculare;
• fumat;
• sedentarism;

dar să nu fi avut niciodată infarct, AVC și să nu aibă o boală cardiovasculară aterosclerotică documentată.

În această situație vorbim despre prevenție primară.

Prevenția secundară

Prevenția secundară înseamnă prevenirea unui nou eveniment la o persoană care are deja boală cardiovasculară.

Poate fi cazul unei persoane care:

• a avut un infarct;
• a avut anumite tipuri de AVC ischemic;
• are boală coronariană;
• a trecut printr-o procedură de revascularizare;
• are un stent coronarian;
• are altă formă documentată de boală aterosclerotică.

Diferența este foarte importantă deoarece beneficiul tratamentului antiagregant este mult mai clar atunci când boala cardiovasculară există deja.

Ghidurile ESC pentru sindroamele coronariene cronice recomandă, în general, tratament antiagregant pe termen lung cu aspirină sau clopidogrel pentru pacienții cu boală coronariană aterosclerotică obstructivă, alegerea exactă depinzând de situația clinică.

De ce nu se mai recomandă aspirina tuturor pacienților pentru prevenția infarctului?

Pentru că studiile moderne au arătat că, la persoanele fără boală cardiovasculară cunoscută, avantajul obținut prin reducerea unor evenimente cardiovasculare poate fi mic și poate fi contrabalansat de creșterea riscului de hemoragie.

O analiză care a inclus 13 studii și peste 164.000 de participanți fără boală cardiovasculară cunoscută a arătat că aspirina a fost asociată cu o reducere absolută de aproximativ 0,41% a evenimentelor cardiovasculare, dar și cu o creștere absolută de aproximativ 0,47% a sângerărilor majore. Cu alte cuvinte, beneficiul cardiovascular nu poate fi analizat separat de riscul hemoragic.

Ghidurile europene de prevenție cardiovasculară precizează că tratamentul antiagregant nu este recomandat persoanelor cu risc cardiovascular scăzut sau moderat pentru prevenția primară, tocmai din cauza riscului crescut de sângerare majoră.

American Heart Association a reiterat aceeași idee într-un material actualizat în iulie 2026: aspirina zilnică nu este recomandată de rutină majorității adulților sănătoși fără boală cardiovasculară cunoscută.

Am colesterol mare. Ar trebui să iau aspirină?

Nu neapărat. Colesterolul LDL crescut contribuie la apariția aterosclerozei, dar existența unui factor de risc nu înseamnă automat că este indicată aspirina.

Prevenția cardiovasculară presupune evaluarea întregului profil de risc.

Pot conta:

• nivelul LDL-colesterolului;
• tensiunea arterială;
• fumatul;
• diabetul;
• vârsta;
• funcția renală;
• istoricul familial;
• greutatea;
• existența unei boli cardiovasculare;
• rezultatele anumitor investigații;
• riscul individual de sângerare.

În anumite situații pot fi utile și markeri suplimentari precum ApoB sau alte analize pentru evaluarea riscului cardiovascular.

Tratamentul colesterolului, controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, activitatea fizică și tratamentul diabetului pot avea un rol major în prevenția primară, iar aspirina nu înlocuiește aceste măsuri.

Am diabet. Ar trebui să iau aspirină pentru prevenție?

Nici diabetul nu înseamnă automat că este necesară aspirina. Studiul ASCEND a urmărit peste 15.000 de persoane cu diabet care nu aveau boală cardiovasculară cunoscută.

După o perioadă medie de aproximativ 7,4 ani, evenimentele vasculare grave au apărut la 8,5% dintre participanții care luau aspirină și la 9,6% dintre cei care primeau placebo.

În schimb, sângerările majore au apărut la 4,1% dintre cei care luau aspirină și la 3,2% dintre cei din grupul placebo.

Autorii au concluzionat că beneficiul cardiovascular a fost, în mare măsură, contrabalansat de riscul suplimentar de sângerare.

Ghidurile europene permit totuși luarea în considerare a aspirinei în prevenția primară pentru anumite persoane cu diabet și risc cardiovascular mare sau foarte mare, dacă nu există contraindicații importante. Decizia este una individuală.

Ce se întâmplă după un infarct?

Situația unui pacient care a suferit deja un infarct este semnificativ diferită de cea a persoanelor care prezintă factori de risc, dar care nu au trecut prin nici un eveniment major. După un infarct, riscul unui nou eveniment cardiovascular este semnificativ mai mare decât la o persoană care nu a avut niciodată boală cardiovasculară.

Tratamentul urmărește reducerea acestui risc. În funcție de situație, schema poate include:

• unul sau mai multe medicamente antiagregante;
• medicamente pentru reducerea colesterolului;
• tratament pentru tensiune;
• alte terapii cardiovasculare;
• modificarea factorilor de risc.

Aspirina reprezintă frecvent o componentă a prevenției secundare, dacă nu există contraindicații.

Aspirina după stent are efecte diferite de aspirina luată „preventiv”

După angioplastia coronariană cu implant de stent tratamentul antiagregant are rolul de a preveni formarea unui tromb la nivelul stentului. În anumite perioade, pacientului îi pot fi prescrise două medicamente antiagregante. Această strategie poartă numele de dublă terapie antiagregantă.

Durata tratamentului depinde de mai mulți factori, inclusiv:

• motivul pentru care a fost implantat stentul;
• tipul bolii coronariene;
• riscul de tromboză;
• riscul de sângerare;
• alte medicamente administrate;
• eventualul tratament anticoagulant.

Din acest motiv, o persoană care are un stent nu trebuie să întrerupă aspirina sau un alt antiagregant fără recomandarea medicului cardiolog. Întreruperea necontrolată a tratamentului poate fi periculoasă.

Aspirina este anticoagulant?

Nu, aspirina nu are efect anticoagulant, iar aceasta este o confuzie foarte frecventă. Aspirina este în principal un antiagregant plachetar. Reduce capacitatea trombocitelor de a se lipi unele de altele. Anticoagulantele acționează asupra altor componente ale procesului de coagulare.

Medicamente precum anticoagulantele orale directe sau antagoniștii vitaminei K nu sunt același lucru cu aspirina.

Există pacienți care au nevoie de antiagregante, pacienți care au nevoie de anticoagulante și situații în care cele două tipuri de tratament se combină temporar. Acest lucru este stabilit de medic în funcție de diagnostic și de riscul de sângerare.

Cine are un risc mai mare de sângerare la administrarea de aspirină?

Riscul de sângerare după administrarea de aspirină diferă de la o persoană la alta. Medicul poate lua în calcul factori precum:

• antecedente de ulcer gastric sau duodenal;
• hemoragii digestive anterioare;
• alte episoade importante de sângerare;
• vârsta înaintată;
• tulburări de coagulare;
• număr scăzut de trombocite;
• anumite boli renale sau hepatice;
• utilizarea concomitentă a anticoagulantelor;
• anumite medicamente care cresc riscul hemoragic.

Aspirina poate favoriza sângerările digestive și, mai rar, hemoragiile intracraniene. De aceea, faptul că poate fi cumpărată fără rețetă nu înseamnă că administrarea zilnică este lipsită de riscuri.

Aspirina este recomandată persoanelor de peste 60 de ani pentru prevenție?

Aspirina nu se recomandă doar pe baza vârstei. Recomandarea USPSTF (U.S. Preventive Services Task Force) din Statele Unite precizează că inițierea aspirinei pentru prevenția primară nu este recomandată persoanelor de 60 de ani sau mai mult.

Pentru adulții de la 40 la 59 de ani cu risc cardiovascular la 10 ani de cel puțin 10%, USPSTF consideră că eventualul beneficiu este mic, iar decizia trebuie luată individual.

Aceste praguri aparțin recomandărilor americane și nu trebuie aplicate mecanic tuturor pacienților europeni. Ele ilustrează însă foarte bine schimbarea de perspectivă: vârsta sau existența câtorva factori de risc nu sunt suficiente pentru a recomanda automat aspirina.

La persoanele vârstnice, riscul de sângerare devine și mai important. Studiul ASPREE, realizat pe peste 19.000 de persoane vârstnice fără boală cardiovasculară cunoscută, nu a demonstrat o reducere semnificativă a bolii cardiovasculare prin aspirină, dar a identificat o creștere semnificativă a hemoragiilor majore.

Dacă am tensiune mare, aspirina mă protejează de infarct?

Hipertensiunea este un factor major de risc cardiovascular, dar nu reprezintă o indicație pentru tratamentul zilnic cu aspirină.

Unul dintre cele mai importante lucruri care pot reduce riscul cardiovascular al unei persoane cu hipertensiune este chiar controlul corect al tensiunii arteriale.

Medicul va analiza riscul cardiovascular global și existența sau absența unei boli cardiovasculare înainte de a decide dacă există indicație pentru tratament antiagregant.

Aspirina scade tensiunea sau colesterolul?

Nu. Aspirina nu este un medicament destinat scăderii tensiunii arteriale și nici nu reduce LDL-colesterolul, ci are un mecanism de acțiune complet diferit.

Pentru persoanele cu colesterol crescut, reducerea riscului cardiovascular poate necesita modificarea stilului de viață și, atunci când este indicat, tratament hipolipemiant. Pentru hipertensiune sunt utilizate alte clase de medicamente.

Dacă mă doare pieptul, trebuie să iau aspirină?

Durerea toracică bruscă, intensă sau persistentă, mai ales atunci când este asociată cu lipsă de aer, transpirații, greață, slăbiciune sau durere care iradiază spre braț, umăr, spate ori mandibulă, poate reprezenta o urgență medicală.

În cazul suspiciunii de infarct, prioritatea este apelarea serviciului 112.

Aspirina este utilizată în tratamentul sindroamelor coronariene acute în anumite situații, dar existența unor contraindicații trebuie luată în considerare. Administrarea unui medicament nu trebuie să întârzie solicitarea ajutorului medical.

Dacă există suspiciunea unei boli coronariene, cardiologul poate recomanda investigații precum EKG, ecocardiografie, teste funcționale, CT coronarian sau coronarografie, în funcție de situația clinică.

Întrebarea corectă nu este „să iau aspirină?”, ci „care este riscul meu cardiovascular?”

Prevenția cardiovasculară modernă nu se bazează pe o singură tabletă. Evaluarea poate lua în calcul:

• tensiunea arterială;
• LDL-colesterolul;
• diabetul;
• fumatul;
• vârsta;
• sexul;
• istoricul familial;
• boala renală;
• greutatea corporală;
• activitatea fizică;
• existența aterosclerozei;
• antecedentele cardiovasculare;
• riscul de sângerare.

Două persoane de aceeași vârstă pot avea riscuri cardiovasculare complet diferite și, implicit, recomandări diferite. Acesta este motivul pentru care aspirina nu mai este privită ca o soluție universală pentru „protecția inimii”.

Aspirina rămâne unul dintre cele mai importante medicamente din cardiologie, dar utilitatea sa depinde foarte mult de context. Pentru persoanele care au avut deja un infarct, un stent sau anumite forme de boală cardiovasculară, tratamentul antiagregant poate avea un rol esențial în prevenirea unor noi evenimente.

Pentru o persoană fără boală cardiovasculară cunoscută, situația este diferită. Aspirina luată zilnic doar „ca să nu fac infarct” poate aduce un beneficiu mic sau chiar absent și poate crește riscul de hemoragie. Nu începe și nu întrerupe tratamentul zilnic cu aspirină fără o evaluare medicală.

Evaluarea riscului cardiovascular în Iași

În cadrul Spitalului de Cardiologie Elytis Iași, evaluarea cardiovasculară poate include, în funcție de indicație, consultație cardiologică, EKG, ecocardiografie, monitorizare Holter, teste de laborator, CT cardiac și investigații de cardiologie intervențională.

Pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular, antecedente de infarct, stent coronarian sau tratament antiagregant, consultația cardiologică permite evaluarea individuală a beneficiilor și riscurilor tratamentului.

Programări Cardiologie: 031 9006

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 09.09.2026

Referințe: 

1. Visseren, Frank L. J., et al. „2021 ESC Guidelines on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice.” European Heart Journal, vol. 42, nr. 34, 2021, pp. 3227-3337. European Society of Cardiology. Ghidul ESC pentru prevenția cardiovasculară
2. Vrints, Christiaan, et al. „2024 ESC Guidelines for the Management of Chronic Coronary Syndromes.” European Heart Journal, 2024. Ghidul ESC pentru sindroamele coronariene cronice
3. U.S. Preventive Services Task Force. „Aspirin Use to Prevent Cardiovascular Disease: Preventive Medication.” USPSTF, 26 Apr. 2022. Recomandarea USPSTF privind aspirina
4. American Heart Association. „Should You Take Aspirin Every Day to Prevent a Heart Attack?” Actualizat 29 iul. 2026. American Heart Association despre aspirina zilnică
5. Zheng, Sean L., and Alistair J. Roddick. „Association of Aspirin Use for Primary Prevention With Cardiovascular Events and Bleeding Events.” JAMA, vol. 321, nr. 3, 2019, pp. 277-287. Meta-analiza JAMA privind beneficiile și riscurile aspirinei
6. ASCEND Study Collaborative Group. „Effects of Aspirin for Primary Prevention in Persons with Diabetes Mellitus.” New England Journal of Medicine, vol. 379, 2018, pp. 1529-1539. Studiul ASCEND
7. McNeil, John J., et al. „Effect of Aspirin on Cardiovascular Events and Bleeding in the Healthy Elderly.” New England Journal of Medicine, vol. 379, 2018, pp. 1509-1518. Studiul ASPREE