Viața cu pacemaker: ce trebuie să știi după implantarea stimulatorului cardiac

Implantarea unui pacemaker, numit și stimulator cardiac, poate schimba semnificativ viața unei persoane care are o tulburare de ritm cardiac. Pentru mulți pacienți, însă, schimbarea este una pozitivă: dispozitivul ajută inima să mențină un ritm adecvat și poate permite revenirea la activitățile obișnuite.

Un pacemaker este un dispozitiv medical de mici dimensiuni care monitorizează activitatea electrică a inimii și transmite impulsuri atunci când ritmul cardiac este prea lent sau apar anumite tulburări de conducere. Modelele moderne sunt proiectate astfel încât să intervină doar atunci când este necesar.

Pentru pacient, întrebările apar de obicei după implantare: Pot face sport? Pot conduce? Pot călători cu avionul? Pot folosi telefonul mobil? Pot face un RMN? Cât durează bateria?

Răspunsurile depind de tipul pacemakerului, motivul pentru care a fost implantat și de starea generală de sănătate, însă în multe situații viața cu pacemaker poate fi activă și apropiată de normal.

Ce se întâmplă după implantarea unui pacemaker?

În primele zile și săptămâni după intervenția de implantare a pacemakerului, organismul are nevoie de timp pentru vindecare. Medicul va oferi recomandări referitoare la îngrijirea plăgii, activitatea fizică și mișcările brațului de partea implantării.

După perioada inițială de recuperare, majoritatea pacienților își pot relua treptat activitățile obișnuite, în funcție de indicațiile cardiologului.

Este important ca pacientul să păstreze cardul de identificare al dispozitivului și să îl aibă asupra sa. Cardul conține informații despre tipul pacemakerului și poate fi necesar atunci când pacientul ajunge la un alt medic, la dentist, la aeroport sau pentru anumite investigații medicale.

Poți duce o viață normală cu pacemaker?

În multe cazuri, da. Pacemakerul nu înseamnă că pacientul trebuie să renunțe la viața socială, la călătorii sau la activitatea fizică.

După perioada de recuperare, o persoană cu pacemaker poate, în funcție de recomandarea medicului:

• să meargă pe jos și să facă mișcare;
• să călătorească;
• să lucreze;
• să conducă, dacă îndeplinește condițiile medicale și legale;
• să utilizeze telefonul mobil și majoritatea aparatelor electrocasnice;
• să aibă o viață socială normală;
• să practice anumite sporturi.

Pacemakerul nu vindecă toate bolile cardiace și nu elimină automat toate restricțiile. De aceea, recomandările trebuie individualizate în funcție de motivul implantării și de celelalte afecțiuni ale pacientului.

Discută cu specialistul de Cardiologie intervențională despre recomandările specifice modelului de dispozitiv implantat și află cum să îți gestionezi viața pe viitor.

Activitatea fizică și sportul după implantarea pacemakerului

Activitatea fizică este importantă pentru sănătatea cardiovasculară, iar prezența unui pacemaker nu înseamnă automat renunțarea la sport.

După vindecarea zonei de implantare și cu acordul cardiologului, activitatea fizică poate fi reluată progresiv. Unele pacemakere sunt programate să adapteze frecvența cardiacă la nivelul de efort, ceea ce permite o mai bună adaptare la activitățile fizice. American Heart Association subliniază că pacienții cu dispozitive cardiace implantabile pot beneficia de programe de exercițiu adaptate individual.

Înainte de reluarea unui program de antrenament este important să fie stabilite:

• tipul și intensitatea exercițiilor;
• limitele de efort;
• momentul potrivit pentru reluarea activității;
• eventualele mișcări care trebuie evitate în perioada imediat următoare implantării.

Sporturile de contact pot necesita precauții suplimentare, deoarece o lovitură directă în zona dispozitivului îl poate afecta.

Poți conduce mașina dacă ai pacemaker?

Prezența unui pacemaker nu înseamnă automat că o persoană nu mai poate conduce. Totuși, după implantare poate exista o perioadă în care condusul este restricționat.

Durata acestei perioade depinde de motivul pentru care a fost implantat dispozitivul, de eventualele simptome precum leșinul sau amețeala și de legislația aplicabilă categoriei de permis.

Pacientul trebuie să discute cu cardiologul înainte de a reveni la volan și să respecte atât recomandările medicale, cât și cerințele legale.

Călătoriile și zborul cu avionul

Un pacemaker nu împiedică, în general, călătoriile cu avionul. Totuși, este recomandat ca pacientul să aibă asupra sa cardul de identificare al dispozitivului și să informeze personalul de securitate înainte de control.

Porțile de securitate pot detecta dispozitivul, însă recomandarea este să nu staționați inutil în zona sistemelor de securitate. În cazul unui control cu detector portabil, personalul trebuie informat că aveți pacemaker și trebuie urmate instrucțiunile specifice dispozitivului.

Pentru călătoriile în străinătate poate fi util ca pacientul să știe unde se află un centru de cardiologie sau o clinică specializată în dispozitive cardiace la destinație.

Este permis telefonul mobil dacă ai pacemaker?

Da. Telefoanele mobile pot fi utilizate de persoanele cu pacemaker, dar este recomandată păstrarea unei distanțe de siguranță față de dispozitiv.

O recomandare frecventă este ca telefonul să fie ținut la aproximativ 15 cm de pacemaker și să nu fie purtat în buzunarul situat direct peste dispozitiv. Telefonul poate fi utilizat la urechea opusă zonei în care este implantat pacemakerul.

Aceeași precauție este relevantă pentru unele dispozitive electronice care conțin magneți puternici.

Ce aparate electrocasnice trebuie evitate?

Majoritatea aparatelor electrocasnice moderne, atunci când sunt utilizate corect și sunt în stare bună de funcționare, nu reprezintă o problemă pentru pacienții cu pacemaker. Printre acestea se numără cuptoarele cu microunde, televizoarele, computerele și aparatele obișnuite de uz casnic.

O atenție mai mare este necesară în cazul echipamentelor care generează câmpuri electromagnetice puternice sau conțin magneți puternici. În mediile industriale, de exemplu, anumite generatoare, motoare, echipamente de sudură sau instalații electrice pot necesita precauții speciale.

În cazul unui echipament despre care pacientul nu este sigur, cea mai bună soluție este verificarea recomandărilor producătorului și consultarea cardiologului.

Se poate face RMN cu pacemaker?

Aceasta este una dintre cele mai importante întrebări, deoarece răspunsul depinde de modelul exact al pacemakerului și al electrozilor.

Multe dintre dispozitivele moderne sunt proiectate ca fiind „MRI conditional”, ceea ce înseamnă că RMN-ul poate fi efectuat în anumite condiții prestabilite. Nu toate dispozitivele sunt însă compatibile cu RMN-ul în orice situație.

De aceea, pacientul trebuie să informeze întotdeauna medicul și personalul centrului de imagistică despre existența pacemakerului înainte de efectuarea unui RMN. Echipa medicală va verifica tipul dispozitivului și condițiile în care investigația poate fi realizată în siguranță.

Radiografiile și examinările CT sunt, în general, compatibile cu existența unui pacemaker, însă personalul medical trebuie informat despre dispozitiv înaintea investigațiilor sau procedurilor.

Ce trebuie să știe medicul dentist?

Pacientul trebuie să informeze medicul dentist că are pacemaker înaintea oricărei proceduri.

Cele mai multe tratamente stomatologice pot fi efectuate fără probleme, însă anumite proceduri sau echipamente pot necesita precauții. Cardul pacemakerului și informațiile despre modelul dispozitivului pot fi utile medicului pentru a verifica eventualele contraindicații sau măsuri speciale.

Aceeași regulă este valabilă pentru orice medic: pacemakerul trebuie menționat înaintea unei intervenții, investigații sau proceduri medicale.

Cât de des trebuie verificat pacemakerul?

Pacemakerul necesită monitorizare periodică, chiar dacă pacientul se simte bine.

Verificările permit evaluarea funcționării dispozitivului, a electrozilor și a nivelului bateriei. Frecvența controalelor depinde de tipul dispozitivului, momentul implantării și situația individuală a pacientului. American Heart Association menționează că verificările pot fi programate la intervale de aproximativ 3–12 luni, în funcție de situație.

Unele sisteme permit și monitorizarea la distanță, astfel încât anumite informații despre funcționarea dispozitivului să poată fi transmise echipei medicale fără ca pacientul să fie prezent la fiecare evaluare.

Cât durează bateria unui pacemaker?

Durata de funcționare a bateriei diferă de la un dispozitiv la altul și depinde inclusiv de cât de mult este utilizat pacemakerul.

Scăderea nivelului bateriei este urmărită în cadrul controalelor periodice. Atunci când generatorul trebuie schimbat, intervenția este, de regulă, mai simplă decât implantarea inițială, deoarece în multe situații electrozii existenți pot fi păstrați.

Prin urmare, pacientul nu trebuie să aștepte apariția unor simptome pentru a verifica bateria. Monitorizarea regulată permite echipei medicale să planifice din timp înlocuirea generatorului.

Ce simptome trebuie să te trimită la medic?

Un pacient cu pacemaker trebuie să solicite evaluare medicală dacă apar simptome noi sau dacă simptomele pentru care a fost implantat dispozitivul reapar.

Printre acestea se pot număra:

• amețeală sau senzația de leșin;
• pierderea stării de conștiență;
• dificultăți de respirație;
• palpitații sau modificări neobișnuite ale ritmului cardiac;
• dureri toracice;
• oboseală neobișnuită;
• umflarea picioarelor;
• simptome noi sau progresive.

După implantare, trebuie urmărită și zona în care a fost introdus dispozitivul. Roșeața accentuată, umflarea, durerea în creștere, secrețiile de la nivelul plăgii sau febra pot indica o infecție și necesită evaluare medicală.

Viața cu pacemaker nu înseamnă renunțarea la activitățile obișnuite

Pentru majoritatea pacienților, scopul implantării unui pacemaker este tocmai acela de a permite inimii să funcționeze mai eficient și persoanei să își recapete activitățile obișnuite.

După perioada de recuperare, pacemakerul poate deveni aproape imperceptibil în viața de zi cu zi. Pacientul poate munci, călători, face mișcare și se poate bucura de activitățile sociale, cu respectarea recomandărilor cardiologului.

Cele mai importante reguli sunt simple: 

• să efectuezi controalele periodice, 
• să porți cardul de identificare, 
• să informezi medicii despre existența dispozitivului 
• să întrebi înaintea investigațiilor sau procedurilor care ar putea interacționa cu acesta.

Recomandările pot fi diferite de la un pacient la altul, astfel încât indicațiile primite de la cardiologul sau clinica de cardiologie care monitorizează pacemakerul au prioritate.

Dacă ai probleme de ritm cardiac sau dacă ești deja purtătorul unui pacemaker, programează o consultație la Spitalul de Cardiologie Elytis pentru recomandări personalizate din partea unui medic specialist cardiolog, cu experiență!

Întrebări frecvente despre viața cu pacemaker

Ultima revizuire medicală: 19.08.2026

Referințe: 

• American Heart Association. “What Is a Pacemaker?” American Heart Association, www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/prevention–treatment-of-arrhythmia/what-is-a-pacemaker 
• NHS. “Pacemaker Implantation.” NHS, www.nhs.uk/tests-and-treatments/pacemaker-implantation/. Accessed 19 Aug. 2026.
• Leeds Teaching Hospitals NHS Trust. “Your Guide to Living with a Pacemaker.” Leeds Teaching Hospitals NHS Trust, www.leedsth.nhs.uk/patients/resources/your-guide-to-living-with-a-pacemaker-2/ 
• North Tees and Hartlepool NHS Foundation Trust. “Permanent Pacemaker Discharge Advice.” North Tees and Hartlepool NHS Foundation Trust, www.nth.nhs.uk/resources/permanent-pacemaker-discharge-advice/ 
• Great Ormond Street Hospital for Children NHS Foundation Trust. “Living with a Pacemaker.” Great Ormond Street Hospital, www.gosh.nhs.uk/conditions-and-treatments/procedures-and-treatments/living-pacemaker/ 
• Manchester University NHS Foundation Trust. “Pacemaker and Heart Rhythm Alliance.” Manchester University NHS Foundation Trust, mft.nhs.uk/app/uploads/2025/07/Pacemaker-Heart-Ryhthm-Alliance.pdf