Poți avea ateroscleroză fără să știi? Studiul REACT: cât de devreme apar plăcile de aterom

Poți avea plăci de aterom în artere fără durere în piept, fără dificultăți de respirație și fără să știi că procesul de ateroscleroză a început? Da. Ateroscleroza poate evolua ani sau chiar decenii fără simptome, iar un studiu amplu prezentat în 2026 arată că primele modificări pot fi identificate chiar și la adulți foarte tineri.

Studiul REACT, prezentat la ESC Congress 2026 și publicat simultan în New England Journal of Medicine, a evaluat 16.808 persoane cu vârste între 18 și 70 de ani, fără boală cardiovasculară aterosclerotică cunoscută. Cercetătorii au identificat ateroscleroză silențioasă la 57,1% dintre participanți. Chiar și în grupa de vârstă 18-29 de ani, aproximativ o persoană din 13 prezenta deja semne imagistice de ateroscleroză.

Rezultatele nu înseamnă că fiecare adult tânăr trebuie să efectueze investigații imagistice ale arterelor. Ele schimbă însă perspectiva asupra aterosclerozei: boala care poate conduce, peste ani, la infarct miocardic sau accident vascular cerebral poate începe cu mult înainte de apariția primelor simptome.

Ce este ateroscleroza silențioasă?

Ateroscleroza este un proces prin care particulele aterogene, în special cele care conțin colesterol și apolipoproteina B, pătrund și se acumulează în peretele arterelor. În timp, se pot forma plăci de aterom.

Procesul poate afecta arterele coronare care vascularizează inima, arterele carotide, arterele membrelor inferioare și alte teritorii vasculare.

Problema este că o persoană poate avea plăci aterosclerotice fără să prezinte simptome. Această etapă este descrisă drept ateroscleroză subclinică sau silențioasă.

Mai multe informații despre mecanismul bolii, factorii de risc și opțiunile de evaluare sunt disponibile în pagina dedicată aterosclerozei.

Ce este studiul REACT și de ce este important?

REACT, Early Detection and Treatment of Atherosclerosis, este o inițiativă de cercetare desfășurată în Danemarca și Spania.

Prima parte a proiectului a urmărit o întrebare fundamentală: Cât de devreme poate fi identificată ateroscleroza la persoane care nu au o boală cardiovasculară cunoscută?

Au fost incluși 16.808 adulți între 18 și 70 de ani, cu o vârstă medie de aproximativ 45 de ani. Numărul femeilor și al bărbaților a fost echilibrat în grupele de vârstă analizate.

Cercetătorii nu s-au limitat la colesterol, tensiune arterială sau la calcularea unui scor de risc.

Au căutat efectiv prezența plăcilor în artere prin:

• ecografie vasculară tridimensională a arterelor carotide;
• ecografie vasculară tridimensională a arterelor femurale;
• angiografie coronariană prin tomografie computerizată;
• evaluarea calcificărilor coronariene.

Astfel, studiul a urmărit boala existentă în peretele arterial, nu doar factorii care estimează probabilitatea apariției acesteia.

Ce a descoperit studiul?

Rezultatul principal este important: 57,1% dintre participanții fără boală cardiovasculară cunoscută aveau ateroscleroză silențioasă identificabilă imagistic.

Prevalența a crescut puternic odată cu vârsta.

Vârsta	Ce a arătat studiul REACT
18-29 ani	Ateroscleroza era deja prezentă la aproximativ 1 din 13 participanți
Pe parcursul vieții adulte	Prevalența și volumul plăcilor au crescut progresiv
60-70 ani	Aproximativ 9 din 10 participanți aveau ateroscleroză silențioasă

În grupa cea mai tânără, de 18-29 de ani, ateroscleroza a fost identificată la 8,7% dintre bărbați și 6,7% dintre femei.

Aceste rezultate susțin ideea că ateroscleroza nu este exclusiv o boală care începe după 50 sau 60 de ani.

Plăcile de aterom pot începe să apară înainte de 30 de ani?

Da. Studiul REACT arată că modificări aterosclerotice pot fi detectate imagistic încă din grupa de vârstă 18-29 de ani.

Aceasta nu înseamnă că aproximativ una din 13 persoane tinere este pe cale să sufere un infarct. Existența unei plăci și apariția unui eveniment cardiovascular sunt lucruri diferite.

Constatarea importantă este alta: procesul biologic care poate conduce în timp la boală cardiovasculară poate fi deja început într-o perioadă în care persoana se consideră complet sănătoasă.

Cum evoluează ateroscleroza odată cu vârsta?

REACT nu a identificat doar o creștere a numărului persoanelor care aveau plăci de aterom.

Cercetătorii au observat și o creștere exponențială a volumului total al plăcilor odată cu vârsta. În plus, pe măsură ce participanții erau mai în vârstă, devenea mai frecventă afectarea simultană a mai multor teritorii arteriale.

La persoanele mai tinere, ateroscleroza era de regulă localizată într-un singur teritoriu și apărea mai frecvent în arterele periferice.

Odată cu înaintarea în vârstă:

• numărul plăcilor creștea;
• volumul total al acestora devenea mai mare;
• devenea mai frecventă afectarea mai multor teritorii vasculare;
• ateroscleroza căpăta caracterul unei boli sistemice.

Această evoluție explică de ce prevenția cardiovasculară nu începe numai atunci când apar simptomele.

Există diferențe între femei și bărbați?

Da, iar aceasta este una dintre constatările interesante ale studiului.

La bărbați, prevalența aterosclerozei a început să crească mai devreme. Cercetătorii estimează că traiectoria aterosclerotică a bărbaților este cu aproximativ 5-10 ani înaintea celei observate la femei.

La femei, creșterea a apărut mai târziu, dar a devenit deosebit de accentuată în perioada de mijloc a vieții, aproximativ în jurul vârstei obișnuite a menopauzei.

Acest lucru nu înseamnă că femeile tinere sunt protejate complet de ateroscleroză, ci că evoluția bolii diferă între sexe și de-a lungul vieții.

Poți avea ateroscleroză chiar dacă te simți perfect sănătos?

Da. Tocmai aceasta este semnificația termenului ateroscleroză silențioasă. 

Plăcile de aterom nu produc obligatoriu simptome atunci când încep să se formeze. O arteră poate avea modificări ale peretelui fără ca fluxul sanguin să fie suficient de redus pentru a provoca durere sau alte manifestări. De aceea, lipsa durerii în piept nu poate demonstra că arterele coronare sunt complet lipsite de ateroscleroză.

În mod similar, o persoană poate avea ateroscleroză carotidiană sau periferică fără să prezinte manifestări evidente.

În anumite situații, circulația arterială periferică poate fi evaluată prin ecografie Doppler vasculară.

Poți avea plăci de aterom chiar dacă analizele par bune?

Da. Colesterolul, tensiunea arterială, glicemia, fumatul și ceilalți factori de risc sunt esențiali pentru estimarea riscului cardiovascular. Dar ei descriu probabilitatea dezvoltării bolii, nu demonstrează direct dacă există sau nu deja o placă într-o arteră.

REACT a oferit tocmai această perspectivă: cercetătorii au comparat evaluarea tradițională a riscului cu prezența efectivă a aterosclerozei observate imagistic.

Instrumentul european SCORE2 a clasificat drept persoane cu risc ridicat doar o proporție redusă dintre participanții la care imagistica identificase deja ateroscleroză, discrepanța fiind mai evidentă în grupele tinere.

Acest rezultat nu invalidează scorurile de risc. Acestea rămân instrumente importante pentru prevenția cardiovasculară. Studiul sugerează însă că riscul calculat și prezența efectivă a bolii nu reprezintă exact același lucru.

Ce rol are colesterolul în apariția plăcilor de aterom?

LDL-colesterolul rămâne unul dintre principalii factori cauzali ai aterosclerozei.

Particulele aterogene care conțin ApoB pot pătrunde în peretele arterial. Expunerea cumulativă la aceste particule pe parcursul vieții contribuie la apariția și progresia aterosclerozei.

Din acest motiv contează nu doar dacă LDL-colesterolul este crescut astăzi, ci și perioada de timp în care arterele au fost expuse la niveluri crescute de lipoproteine aterogene.

În anumite situații, profilul lipidic clasic poate fi completat cu alți markeri. De exemplu, am explicat separat de ce ApoB poate aduce informații suplimentare față de LDL-colesterol.

Pentru o privire mai largă asupra markerilor utilizați în prevenția cardiovasculară poate fi consultat și ghidul despre analizele de sânge importante pentru evaluarea inimii și a riscului cardiovascular.

Care sunt principalii factori care favorizează ateroscleroza?

Riscul este influențat de mai mulți factori care se pot acumula pe parcursul vieții:

• LDL-colesterol crescut;
• număr crescut de particule aterogene, reflectat în anumite situații de ApoB;
• lipoproteina(a) crescută;
• hipertensiune arterială;
• fumat;
• diabet;
• obezitate și tulburări metabolice;
• sedentarism;
• boală cronică de rinichi;
• antecedente familiale de boală cardiovasculară prematură;
• vârstă.

Prezența unuia dintre acești factori nu înseamnă automat că există deja plăci de aterom. Cu cât expunerea este însă mai mare și mai îndelungată, cu atât riscul cardiovascular poate crește.

Dacă plăcile pot apărea devreme, ar trebui să ne investigăm cu toții arterele?

Nu. Studiul REACT nu demonstrează că screeningul imagistic al întregii populații este benefic și nu reprezintă o recomandare ca fiecare adult tânăr sănătos să efectueze CT coronarian sau ecografii vasculare.

Autorii REACT consideră că rezultatele justifică cercetări suplimentare pentru a afla dacă descoperirea precoce a plăcilor și tratamentul ghidat de imagistică pot preveni mai eficient evenimentele cardiovasculare. O etapă randomizată a proiectului este planificată tocmai pentru a răspunde acestei întrebări.

Și ghidurile europene sunt prudente. Actualizarea ESC/EAS 2025 precizează că imagistica coronariană sau măsurarea scorului de calciu nu sunt recomandate ca teste generale de screening pentru întreaga populație. Prezența aterosclerozei subclinice identificată imagistic sau un scor de calciu crescut pot însă modifica evaluarea riscului la anumite persoane cu risc moderat sau aflate aproape de pragul unei decizii terapeutice.

Când poate fi utilă imagistica pentru ateroscleroza subclinică?

Decizia depinde de vârstă, simptome, factori de risc și întrebarea clinică la care medicul încearcă să răspundă.

Printre metodele care pot furniza informații despre ateroscleroză se numără:

Ecografia vasculară

Permite examinarea unor artere precum carotidele sau arterele membrelor și poate identifica plăci aterosclerotice fără expunere la radiații.

Scorul de calciu coronarian

Este realizat printr-o examinare CT fără substanță de contrast și măsoară cantitatea de calciu prezentă în plăcile aterosclerotice coronariene.

Ghidul american ACC/AHA 2026 recomandă utilizarea selectivă a scorului de calciu coronarian în special la adulții cu risc cardiovascular intermediar și la anumite persoane cu risc borderline atunci când decizia privind tratamentul hipolipemiant rămâne incertă.

Angio CT coronarian

Angiografia CT coronariană, CCTA, poate vizualiza direct arterele coronare și poate identifica atât plăci calcificate, cât și anumite plăci necalcificate, precum și eventualele îngustări ale lumenului.

Nu este însă un test care trebuie efectuat de rutină tuturor persoanelor fără simptome.

În cazurile în care există o indicație medicală, informații despre investigație sunt disponibile și pe site-ul Elytis Hospital, în pagina dedicată angio CT-ului coronarian.

Care este diferența dintre scorul de risc și identificarea unei plăci?

Este una dintre cele mai importante idei ale studiului REACT.

Scorul cardiovascular estimează probabilitatea

Instrumente precum SCORE2 folosesc informații precum:

• vârsta;
• sexul;
• fumatul;
• tensiunea arterială;
• colesterolul.

Pe baza lor este estimată probabilitatea unui eveniment cardiovascular într-o anumită perioadă.

Imagistica poate identifica boala existentă

Dacă o investigație evidențiază o placă de aterom, nu mai discutăm numai despre probabilitatea biologică de apariție a aterosclerozei. Există deja o modificare structurală a arterei.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru interesul tot mai mare față de ateroscleroza subclinică în prevenția cardiovasculară modernă.

Ghidul ESC/EAS 2025 recunoaște această diferență și recomandă ca ateroscleroza subclinică identificată imagistic să poată fi utilizată ca modificator de risc în anumite situații.

Dacă se descoperă o placă de aterom, înseamnă că artera este blocată?

Nu. O placă de aterom reprezintă o modificare aterosclerotică a peretelui arterial. O placă poate exista fără să producă o îngustare importantă a arterei. Stenoza reprezintă îngustarea lumenului arterial.

Prin urmare, o persoană poate avea:

• ateroscleroză fără stenoză importantă;
• mai multe plăci care produc stenoze mici;
• o stenoză semnificativă care afectează fluxul sanguin.

Mai mult, riscul unei plăci nu depinde exclusiv de procentul de îngustare. Compoziția și stabilitatea plăcii sunt, de asemenea, importante.

Ateroscleroza silențioasă este același lucru cu ischemia silențioasă?

Nu.

Ateroscleroza silențioasă înseamnă că există boală aterosclerotică fără manifestări clinice evidente.

Ischemia miocardică silențioasă înseamnă că fluxul de sânge către mușchiul inimii este insuficient în anumite condiții, dar fără simptomele tipice, precum durerea toracică.

Ateroscleroza poate exista fără să producă ischemie. Dacă boala coronariană progresează suficient, poate însă contribui la apariția ischemiei.

Mai multe informații despre această situație sunt disponibile în pagina dedicată ischemiei miocardice silențioase.

Ce putem învăța practic din studiul REACT?

REACT nu schimbă prevenția cardiovasculară într-o strategie în care fiecare persoană trebuie investigată imagistic. Mesajul important este mai simplu: ateroscleroza poate începe mult înainte să apară simptomele. De aceea, prevenția are sens înainte de primul infarct, nu după acesta.

Pentru evaluarea individuală a riscului, medicul poate lua în considerare:

• tensiunea arterială;
• profilul lipidic;
• LDL-colesterolul;
• ApoB în situațiile în care oferă informație suplimentară;
• lipoproteina(a);
• glicemia și HbA1c;
• fumatul;
• greutatea și circumferința abdominală;
• funcția renală;
• istoricul familial;
• vârsta și sexul;
• eventuale investigații imagistice, atunci când există o indicație.

Dacă există colesterol crescut sau alți factori de risc, informații suplimentare sunt disponibile în pagina despre evaluarea și managementul colesterolului crescut.

De ce este importantă prevenția înainte de apariția simptomelor?

Ateroscleroza este un proces care se dezvoltă în timp. Cu cât arterele sunt expuse mai mult timp la factori aterogeni, cu atât există mai multe oportunități pentru dezvoltarea și progresia plăcilor. Din acest motiv, obiectivul prevenției nu este doar identificarea unei boli deja avansate.

Este importantă și reducerea expunerii cumulative la factorii care o favorizează, prin controlul colesterolului, tensiunii arteriale, diabetului și fumatului, precum și printr-un stil de viață adaptat profilului individual de risc.

REACT adaugă o imagine foarte concretă acestei idei: la unii oameni, ateroscleroza poate fi deja vizibilă înainte de 30 de ani, iar până la vârste mai înaintate poate afecta mai multe teritorii arteriale.

Pentru evaluarea riscului cardiovascular și stabilirea investigațiilor potrivite fiecărui caz, programările pentru Cardiologie se pot realiza la 031 9006.

Întrebări frecvente despre ateroscleroza silențioasă

Ultima revizuire medicală: 03.09.2026

Referințe: 

• Sánchez, Marta, et al. “Prevalence of Silent Atherosclerosis across Adult Life.” The New England Journal of Medicine, 29 Aug. 2026. DOI: 10.1056/NEJMoa2609059.
  New England Journal of Medicine, studiul REACT
• European Society of Cardiology. “Early Imaging of Atherosclerosis Identifies Silent Disease Not Captured by Conventional Risk Assessment.” 29 Aug. 2026.
  European Society of Cardiology, REACT
• American College of Cardiology. “REACT: Use of Imaging to Detect Silent Atherosclerosis in Early Adulthood.” 29 Aug. 2026.
  American College of Cardiology, REACT
• Mach, François, et al. “2025 Focused Update of the 2019 ESC/EAS Guidelines for the Management of Dyslipidaemias.” European Heart Journal, vol. 46, no. 42, 2025, pp. 4359-4378. DOI: 10.1093/eurheartj/ehaf190.
  European Heart Journal, ESC/EAS 2025 Focused Update
• Blumenthal, Roger S., et al. “2026 ACC/AHA/AACVPR/ABC/ACPM/ADA/AGS/APhA/ASPC/NLA/PCNA Guideline on the Management of Dyslipidemia.” Circulation, 2026.
  American Heart Association, 2026 Dyslipidemia Guideline