Ce analize de sânge sunt importante pentru inimă? Ghid pentru evaluarea riscului cardiovascular

Atunci când te gândești la sănătatea inimii, probabil te gândești mai întâi la un EKG, o ecografie cardiacă sau măsurarea tensiunii arteriale. Dar și analizele de sânge pot oferi informații importante despre riscul cardiovascular, mai ales prin identificarea colesterolului crescut, a tulburărilor glicemice sau a unor factori care pot favoriza apariția bolilor cardiovasculare.

Este însă important de știut că nu există o singură „analiză pentru inimă”. Unele analize sunt utile pentru evaluarea riscului cardiovascular la persoane fără simptome, în timp ce altele sunt recomandate atunci când există suspiciunea unei anumite afecțiuni.

Ce analize de sânge pot oferi informații despre sănătatea inimii?

Pentru evaluarea riscului cardiovascular, printre cele mai importante analize se numără:

• colesterolul total;
• LDL-colesterol;
• HDL-colesterol;
• trigliceridele;
• lipoproteina(a) – Lp(a);
• apolipoproteina B – ApoB, în anumite situații;
• glicemia;
• hemoglobina glicozilată (HbA1c);
• creatinina și rata estimată de filtrare glomerulară (eGFR).

În funcție de simptome, antecedente medicale și tratamente, medicul poate recomanda și alte analize, precum troponina, BNP sau NT-proBNP, hemoleucograma, sodiul și potasiul.

Nu toate aceste analize trebuie făcute de rutină de fiecare persoană. Alegerea lor depinde de vârstă, factorii de risc cardiovascular, simptome, istoricul familial și eventualele boli deja diagnosticate. În Laboratorul de analize Elytis Hospital poți beneficia de analize efectuate rapid și precis, cu aparatură de ultimă generație.

Profilul lipidic: colesterol total, LDL, HDL și trigliceride

Profilul lipidic este una dintre cele mai importante evaluări de laborator pentru estimarea riscului cardiovascular.

Acesta include, de regulă:

• colesterolul total;
• LDL-colesterol;
• HDL-colesterol;
• trigliceridele.

Ce arată colesterolul LDL?

LDL-colesterolul este cunoscut drept „colesterolul rău”, deoarece nivelurile crescute contribuie la formarea plăcilor de aterom în pereții arterelor.

Cu cât riscul cardiovascular al unei persoane este mai mare, cu atât poate fi necesară o țintă LDL mai strictă. De aceea, nu există o singură valoare LDL care să fie considerată potrivită pentru toată lumea.

În 2026, ghidul American Heart Association/American College of Cardiology a reafirmat importanța LDL-C și non-HDL-C și a reintrodus obiective specifice pentru LDL-C în funcție de nivelul de risc cardiovascular.

Ce înseamnă HDL-colesterol?

HDL este cunoscut drept „colesterolul bun”. Este unul dintre parametrii profilului lipidic, dar interpretarea lui trebuie făcută împreună cu LDL, trigliceridele și ceilalți factori de risc.

Un HDL crescut nu anulează automat efectele unui LDL crescut și nu înseamnă că o persoană nu poate avea ateroscleroză.

De ce sunt importante trigliceridele?

Trigliceridele sunt un alt tip de grăsime din sânge. Valorile crescute pot apărea, printre altele, în asociere cu excesul ponderal, rezistența la insulină, diabetul, consumul de alcool sau anumite medicamente și afecțiuni.

Nivelul trigliceridelor este important atât pentru evaluarea profilului metabolic, cât și pentru aprecierea riscului cardiovascular.

Lipoproteina(a): analiza pe care merită să o faci cel puțin o dată

Lipoproteina(a), sau Lp(a), este un factor de risc cardiovascular care nu face parte din profilul lipidic standard.

Nivelul Lp(a) este determinat în mare măsură genetic și este relativ stabil pe parcursul vieții. Un nivel crescut poate contribui la riscul de ateroscleroză și de evenimente cardiovasculare.

Ghidul AHA/ACC 2026 recomandă măsurarea Lp(a) cel puțin o dată la fiecare adult, pentru o evaluare mai completă a riscului cardiovascular.

Acest lucru este deosebit de relevant pentru persoanele care:

• au antecedente familiale de boală cardiovasculară prematură;
• au avut deja un eveniment cardiovascular;
• prezintă un risc cardiovascular care pare mai mare decât ar indica factorii obișnuiți;
• au un nivel crescut de LDL sau alți factori de risc.

Un nivel de Lp(a) de ≥125 nmol/L sau ≥50 mg/dL este considerat asociat cu un risc cardiovascular crescut în recomandările AHA/ACC.

Trebuie repetată Lp(a) în fiecare an?

De obicei, nu. Spre deosebire de colesterolul LDL sau trigliceride, care se pot modifica în timp și sunt monitorizate în funcție de situația pacientului, Lp(a) este relativ stabilă. De aceea, pentru multe persoane, o măsurătoare este suficientă pentru identificarea acestui factor de risc.

ApoB: când este utilă această analiză?

Apolipoproteina B (ApoB) oferă informații despre numărul particulelor de lipoproteine aterogene din sânge.

ApoB poate fi utilă în special atunci când profilul lipidic obișnuit nu reflectă complet riscul cardiovascular. De exemplu, poate furniza informații suplimentare la persoane cu:

• trigliceride crescute;
• diabet;
• sindrom cardiometabolic;
• obezitate;
• risc cardiovascular crescut;
• diferențe între riscul estimat și valorile obișnuite ale colesterolului.

ApoB nu este însă o analiză pe care orice persoană trebuie să o facă în fiecare an. Medicul poate decide dacă aduce informații suplimentare relevante în cazul respectiv.

Glicemia și HbA1c: de ce contează pentru inimă?

Sănătatea cardiovasculară nu poate fi separată de metabolismul glucozei.

Diabetul zaharat este un factor important de risc cardiovascular, iar persoanele cu prediabet pot avea, de asemenea, un risc cardiovascular mai mare decât cele cu glicemie normală.

Glicemia

Glicemia à jeun măsoară nivelul zahărului din sânge după o perioadă de post și poate identifica valori sugestive pentru prediabet sau diabet.

Hemoglobina glicozilată (HbA1c)

HbA1c oferă o estimare a nivelului mediu al glicemiei din ultimele aproximativ 2–3 luni.

În funcție de vârstă, greutate, istoricul familial și alți factori de risc, medicul poate recomanda verificarea glicemiei și/sau HbA1c ca parte a evaluării cardiometabolice.

Astfel, o analiză făcută „pentru inimă” nu înseamnă neapărat că trebuie să măsurăm direct o substanță produsă de inimă. Uneori, identificarea și tratarea unui factor de risc precum diabetul sau prediabetul reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenție cardiovasculară. În acest context, citește despre impactul tratamentelor pentru diabet, Mounjaro și Wegowy, asupra inimii.

Creatinina și eGFR: ce legătură au rinichii cu inima?

Rinichii și sistemul cardiovascular sunt strâns legate.

Boala cronică de rinichi este asociată cu un risc cardiovascular mai mare, motiv pentru care evaluarea funcției renale poate face parte din aprecierea riscului cardiometabolic.

Creatinina este o analiză de sânge utilizată pentru evaluarea funcției renale, iar valoarea ei este folosită pentru calcularea ratei estimate de filtrare glomerulară (eGFR).

Funcția renală poate fi deosebit de importantă la persoanele cu:

• hipertensiune arterială;
• diabet;
• boală cardiovasculară;
• vârstă înaintată;
• factori de risc pentru boala renală.

Evaluarea renală nu înlocuiește investigațiile cardiologice, dar poate completa imaginea asupra stării generale de sănătate și a riscului cardiovascular.

hs-CRP: poate indica un risc cardiovascular mai mare?

Proteina C reactivă ultrasensibilă (hs-CRP) este un marker al inflamației și poate oferi informații suplimentare despre riscul cardiovascular în anumite situații.

Nu este însă o analiză pe care orice persoană trebuie să o facă pentru un simplu „control al inimii”.

Interpretarea hs-CRP trebuie făcută în contextul celorlalți factori de risc și nu poate stabili singură dacă o persoană are sau nu ateroscleroză.

Troponina: când se recomandă și ce poate arăta?

Troponina cardiacă este una dintre cele mai importante analize de sânge atunci când medicul suspectează o leziune acută a mușchiului cardiac, inclusiv un posibil infarct miocardic.

Dar este esențial să facem diferența: troponina nu este o analiză de screening pe care o faci periodic pentru a verifica dacă ai o inimă sănătoasă.

Dacă o persoană prezintă durere sau presiune în piept, dificultăți de respirație, transpirații reci, greață sau alte simptome sugestive pentru un eveniment cardiac acut, medicul poate recomanda troponina împreună cu EKG-ul și alte investigații.

O valoare crescută a troponinei indică o leziune miocardică, dar nu înseamnă automat că persoana a avut un infarct. Interpretarea se face în funcție de simptome, EKG, evoluția valorilor în timp și contextul clinic.

BNP și NT-proBNP: când sunt utile?

BNP și NT-proBNP sunt biomarkeri utilizați în evaluarea insuficienței cardiace.

Aceștia pot fi recomandați atunci când există simptome sau semne care ridică suspiciunea că inima nu pompează sângele eficient.

De exemplu, medicul poate lua în calcul aceste analize în cazul unor simptome precum:

• dificultăți de respirație;
• oboseală neobișnuită;
• umflarea picioarelor;
• scăderea toleranței la efort.

Un rezultat normal poate fi util pentru excluderea insuficienței cardiace în anumite contexte, în timp ce o valoare crescută necesită interpretare medicală și, de regulă, corelare cu investigații precum ecocardiografia.

Hemoleucograma, sodiul și potasiul: când pot fi importante pentru inimă?

Nu toate analizele importante pentru un pacient cardiologic sunt „analize ale inimii”.

Hemoleucograma

Poate identifica, de exemplu, anemia. O anemie importantă poate contribui la oboseală, amețeli, respirație dificilă sau palpitații.

Potasiul și sodiul

Electroliții sunt importanți pentru funcționarea normală a organismului, inclusiv pentru activitatea electrică a inimii.

Monitorizarea potasiului și a sodiului poate fi deosebit de importantă la anumite persoane cu hipertensiune, insuficiență cardiacă sau alte boli cardiovasculare și la pacienții care urmează anumite tratamente.

De aceea, medicul poate solicita aceste analize nu pentru că suspectează neapărat o boală a inimii, ci pentru a evalua starea generală sau pentru a monitoriza siguranța unui tratament.

Ce analize ar trebui să faci dacă ai colesterol mare?

Dacă ai primit un rezultat cu colesterol crescut, nu este suficient să te uiți doar la colesterolul total.

În funcție de situație, medicul poate analiza:

• LDL-colesterol;
• HDL-colesterol;
• trigliceride;
• non-HDL-colesterol;
• Lp(a);
• ApoB;
• glicemia sau HbA1c;
• funcția renală.

Mai important, decizia privind tratamentul nu se ia doar în funcție de o valoare izolată a colesterolului. Riscul cardiovascular global este cel important.

De exemplu, aceeași valoare LDL poate avea o semnificație diferită la o persoană tânără fără alți factori de risc și la o persoană care are diabet, hipertensiune sau deja o boală cardiovasculară.

Ce analize sunt recomandate dacă ai hipertensiune?

La o persoană cu hipertensiune arterială, evaluarea poate include, în funcție de situație:

• profil lipidic;
• glicemie și/sau HbA1c;
• creatinină și eGFR;
• sodiu și potasiu;
• hemoleucogramă;
• alte analize stabilite de medic.

Pot fi recomandate și investigații care nu sunt analize de sânge, precum EKG, ecografie cardiacă sau monitorizare Holter, în funcție de simptome și de severitatea hipertensiunii.

În plus, uneori este necesară evaluarea urinei pentru albuminurie, deoarece afectarea renală poate fi atât o consecință a hipertensiunii, cât și un factor asociat cu un risc cardiovascular mai mare. În cazul în care apar modificări sugestive ale funcției renale, programează un consult la Spitalul de Urologie Elytis.

Trebuie să faci toate aceste analize?

Nu. Nu există un set universal de analize pe care orice persoană trebuie să îl facă pentru „verificarea inimii”.

Pentru un adult fără simptome, evaluarea de bază se poate concentra pe factorii principali de risc cardiovascular, precum:

• profilul lipidic;
• glicemia și, când este indicat, HbA1c;
• funcția renală;
• tensiunea arterială;
• istoricul familial și personal;
• fumatul;
• greutatea și circumferința abdominală;
• nivelul de activitate fizică.

În funcție de rezultate și de profilul individual de risc, medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv Lp(a) și ApoB.

Analize de sânge vs. investigații cardiologice: care este diferența?

Analizele de sânge oferă în principal informații despre factorii de risc și anumite boli care afectează inima.

Ele nu pot arăta singure:

• cum funcționează valvele inimii;
• dacă există o tulburare de ritm;
• cât de bine se contractă inima;
• dacă există anumite modificări ale arterelor coronare.

Pentru acestea pot fi necesare alte investigații:

• EKG – înregistrează activitatea electrică a inimii.
• Ecocardiografia – oferă imagini ale inimii și permite evaluarea structurii și funcției sale.
• Holterul EKG – monitorizează ritmul cardiac pe o perioadă mai lungă și poate identifica tulburări de ritm care nu apar în timpul unui EKG de câteva minute.
• Testul de efort – evaluează răspunsul inimii la efort și poate fi recomandat în anumite situații.

De aceea, dacă ai simptome cardiace, nu este suficient să faci doar analize de sânge.

Dacă ai dureri în piept, dificultăți de respirație, leșin, palpitații persistente sau alte simptome care pot sugera o problemă cardiacă, nu aștepta rezultatele unui set de analize de rutină. Evaluarea trebuie stabilită de un medic, iar uneori sunt necesare EKG-ul și alte investigații cardiologice. Programează rapid un consult cardiologic complet la Spitalul de Cardiologie Elytis și beneficiază de o evaluare detaliată și de recomadări personalizate.

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 21.08.2026

Referințe: 

• Blumenthal, Roger S., et al. “2026 ACC/AHA/AACVPR/ABC/ACPM/ADA/AGS/APhA/ASPC/NLA/PCNA Guideline on the Management of Dyslipidemia.” Circulation, 2026.
  https://professional.heart.org/en/science-news/2026-guideline-on-the-management-of-dyslipidemia
• Cosentino, Francesco, et al. “Recommendations for EU-wide Cardiometabolic Health Checks.” European Society of Cardiology, 2026.
  https://www.escardio.org/news/news-room/recommendations-for-eu-wide-cardiometabolic-health-checks/
• Thygesen, Kristian, et al. “Fourth Universal Definition of Myocardial Infarction (2018).” Circulation, vol. 138, no. 20, 2018, pp. e618–e651.
  https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000000617
• Blumenthal, Roger S., et al. “2026 ACC/AHA/ADA/ASN Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation, and Management of Cardiovascular-Kidney-Metabolic Syndrome.” American Heart Association/American College of Cardiology, 2026.  https://professional.heart.org/en/guidelines-statements/2026-ahaaccadaasn-guideline-for-the-prevention-detection-evaluation-and-management-of-cardiovascular-kidney-metabolic-syndrome