Simți că inima „sare o bătaie”? Tot ce trebuie să știi despre extrasistole

Ai avut vreodată senzația că inima îți „sare o bătaie”,după care urmează o contracție mai puternică decât de obicei? Sau poate ai simțit, pentru o fracțiune de secundă, că ritmul inimii se oprește, după care revine imediat la normal. Aceste episoade sunt descrise frecvent de pacienți ca „gol în piept”, „fluturare”, „tresărire” sau „bătaie în plus” și reprezintă unul dintre cele mai întâlnite motive pentru care oamenii se programează la un consult cardiologic.

În multe cazuri, cauza acestor senzații este reprezentată de extrasistole – bătăi cardiace premature care apar mai devreme decât ritmului normal al inimii. Deși pot fi neplăcute și chiar alarmante, extrasistolele sunt frecvente și nu indică întotdeauna o boală de inimă. Ele pot apărea atât la persoane sănătoase, cât și la pacienți cu afecțiuni cardiace, iar semnificația lor depinde de contextul în care apar, de frecvența episoadelor și de rezultatele investigațiilor medicale.

Totuși, există și situații în care extrasistolele pot reprezenta un semnal de alarmă. Atunci când sunt foarte frecvente, apar în timpul efortului, sunt însoțite de durere în piept, amețeală, pierderea stării de conștiență sau dificultăți de respirație, este important să fie evaluate de un medic cardiolog pentru a exclude o afecțiune cardiacă ce necesită tratament.

Ce sunt extrasistolele?

Pentru a înțelege de ce apar extrasistolele, este util să știm mai întâi cum funcționează ritmul normal al inimii.

Cum funcționează ritmul normal al inimii?

Inima este un mușchi care se contractă în mod ritmic datorită unui sistem propriu de conducere electrică. Fiecare bătaie începe într-o structură specializată numită nod sinusal, situată în atriul drept. Acesta generează impulsuri electrice regulate, care se propagă prin inimă și determină contracția coordonată a atriilor și ventriculelor.

La un adult sănătos aflat în repaus, inima bate în mod obișnuit de 60-100 de ori pe minut, iar fiecare contracție are rolul de a pompa sângele către organe și țesuturi. Atunci când acest mecanism funcționează normal, ritmul cardiac este regulat și eficient.

Uneori însă, înainte ca nodul sinusal să transmită următorul impuls electric, o altă zonă a inimii generează un semnal prematur. Astfel apare o bătaie cardiacă suplimentară, numită extrasistolă.

Ce este o extrasistolă?

Extrasistola este o bătaie a inimii care apare mai devreme decât ar fi trebuit în cadrul ritmului cardiac normal. După această contracție prematură, apare de regulă o scurtă pauză, iar următoarea bătaie este percepută ca fiind mai puternică.

De fapt, ceea ce simte pacientul nu este, de cele mai multe ori, extrasistola în sine, ci această contracție mai energică ce urmează după pauză. Din acest motiv, multe persoane descriu senzația ca și cum inima „s-ar opri” pentru o clipă și apoi ar lovi puternic în piept.

Acest mecanism explică de ce extrasistolele sunt atât de ușor de perceput, chiar și atunci când apar rar.

De ce apare senzația că inima „sare o bătaie”?

Senzația caracteristică este rezultatul succesiunii mai multor evenimente:

1. Extrasistola apare prea devreme, înainte ca inima să se umple complet cu sânge. Din această cauză, contracția este mai puțin eficientă și poate trece neobservată.
2. Urmează o pauză compensatorie, timp în care inima are posibilitatea să se umple cu un volum mai mare de sânge decât în mod obișnuit.
3. Bătaia următoare este mai puternică, deoarece pompează o cantitate mai mare de sânge. Aceasta este contracția pe care majoritatea pacienților o resimt ca pe o „lovitură” în piept sau ca pe o bătaie puternică a inimii.

Acest fenomen este complet benign în multe situații și nu înseamnă că inima s-a oprit sau că urmează un infarct.

Cât de frecvente sunt extrasistolele?

Extrasistolele sunt printre cele mai comune tulburări de ritm cardiac. Ele pot apărea la persoane de toate vârstele și sunt întâlnite inclusiv la indivizi fără nicio boală cardiacă.

În multe cazuri, oamenii nu sunt conștienți că au extrasistole. Acestea sunt descoperite întâmplător în timpul unei electrocardiograme (EKG) sau al unei monitorizări Holter efectuate din alte motive.

Frecvența extrasistolelor poate varia foarte mult:

• unele persoane au doar câteva episoade pe zi, fără să le observe;
• altele pot avea sute sau chiar mii de extrasistole în 24 de ore, uneori fără simptome, alteori cu palpitații supărătoare.

Prezența extrasistolelor nu înseamnă automat că există o afecțiune cardiacă. Interpretarea lor trebuie făcută întotdeauna în contextul istoricului medical, al simptomelor și al investigațiilor recomandate de medicul cardiolog.

Cum se simt extrasistolele?

Una dintre cele mai dificile provocări în diagnosticul extrasistolelor este faptul că fiecare persoană le percepe diferit. În timp ce unii pacienți observă imediat orice modificare a ritmului cardiac, alții pot avea sute de extrasistole pe parcursul unei zile fără să simtă absolut nimic.

De aceea, medicii nu se bazează exclusiv pe simptome pentru stabilirea diagnosticului, ci le corelează cu investigațiile cardiologice și cu istoricul pacientului.

Pacienții descriu extrasistolele în moduri foarte diferite, însă câteva senzații sunt întâlnite frecvent.

„Inima sare o bătaie”

Este cea mai cunoscută și cea mai căutată descriere.

De fapt, inima nu „omite” o bătaie. Extrasistola apare mai devreme decât ritmul normal, iar pauza scurtă care urmează creează impresia că inima s-a oprit pentru o fracțiune de secundă.

Această senzație poate apărea sporadic sau în serii și este adesea resimțită în momentele de liniște, când persoana este mai atentă la propriul corp.

„Am simțit un gol în piept”

Mulți pacienți descriu extrasistolele ca pe o senzație de gol, vid sau cădere în piept.

Această percepție este explicată de pauza compensatorie care apare după bătaia prematură. Deși durează foarte puțin, această pauză este suficientă pentru a fi interpretată de creier ca o întrerupere a ritmului inimii.

O bătaie foarte puternică

După pauza compensatorie, următoarea contracție este mai energică și pompează un volum mai mare de sânge.

Pacienții o descriu frecvent ca:

• o lovitură în piept;
• o bătaie foarte puternică;
• o tresărire;
• un „buf” în torace.

Uneori, această bătaie poate fi percepută inclusiv la nivelul gâtului.

Fluturare în piept

Alte persoane nu percep o bătaie izolată, ci o senzație de vibrație sau fluturare în zona toracică.

Acest simptom apare mai ales atunci când extrasistolele sunt repetate sau se succed rapid.

Palpitații

Palpitațiile reprezintă percepția conștientă a bătăilor inimii.

Este important de înțeles că:

• nu toate palpitațiile sunt produse de extrasistole;
• nu toate extrasistolele provoacă palpitații.

Palpitațiile pot apărea și în alte tulburări de ritm cardiac, motiv pentru care evaluarea medicală este importantă atunci când simptomele persistă sau se agravează.

Senzația că inima se oprește

Aceasta este probabil manifestarea care provoacă cea mai mare anxietate.

În realitate, inima nu se oprește. Pauza foarte scurtă dintre extrasistolă și următoarea bătaie este interpretată de pacient ca o întrerupere a activității inimii.

Acest fenomen este tipic extrasistolelor și, în multe cazuri, nu indică o afecțiune gravă.

Puls perceput în gât

Unii pacienți spun că simt o bătaie puternică în gât sau în zona bazei gâtului.

Această senzație apare deoarece contracția care urmează pauzei compensatorii este mai viguroasă și transmite unda de puls mai intens către vasele de sânge.

Pot apărea și alte simptome?

Da. În funcție de frecvența extrasistolelor și de existența unei boli cardiace asociate, pot apărea și:

• ușoară amețeală;
• senzație de slăbiciune;
• lipsă de aer tranzitorie;
• disconfort toracic;
• anxietate accentuată;
• senzația că nu poți inspira suficient.

Aceste simptome nu sunt specifice exclusiv extrasistolelor și pot avea numeroase alte cauze, motiv pentru care este recomandată evaluarea de către un medic cardiolog.

De ce unele persoane simt fiecare extrasistolă, iar altele nu?

Acesta este unul dintre cele mai interesante aspecte ale extrasistolelor.

Numărul extrasistolelor nu este întotdeauna proporțional cu intensitatea simptomelor.

De exemplu:

• o persoană poate avea doar câteva extrasistole pe zi, dar să le perceapă foarte intens;
• alta poate avea câteva mii de extrasistole în 24 de ore și să nu resimtă aproape nimic.

Sensibilitatea diferită este influențată de mai mulți factori, printre care:

• poziția corpului;
• nivelul de stres;
• atenția acordată propriilor senzații;
• existența anxietății;
• localizarea extrasistolei în inimă.

Când apar cel mai frecvent extrasistolele?

Mulți pacienți observă că simptomele nu sunt distribuite uniform pe parcursul zilei.

Ele pot apărea mai frecvent:

Seara, înainte de culcare

În liniște, fără alte stimuli, percepem mai ușor fiecare bătaie a inimii. Din acest motiv, extrasistolele pot părea mai numeroase seara, chiar dacă frecvența lor nu s-a modificat.

În perioade de stres

Stresul emoțional și anxietatea cresc nivelul hormonilor de stres, precum adrenalina, care pot favoriza apariția extrasistolelor la persoanele susceptibile.

După consumul unor stimulente

Unele persoane observă că extrasistolele apar mai frecvent după:

• cafea în cantitate mare;
• băuturi energizante;
• alcool;
• nicotină;
• anumite suplimente sau medicamente cu efect stimulant.

Acest lucru nu înseamnă că aceste produse provoacă întotdeauna extrasistole, însă pot reprezenta factori favorizanți la unele persoane.

După efort fizic

La persoanele sănătoase, extrasistolele ocazionale după efort nu indică neapărat o problemă gravă.

În schimb, extrasistolele care apar în timpul efortului sau sunt însoțite de durere în piept, amețeală sau pierderea stării de conștiență necesită evaluare cardiologică.

Când nu trebuie să ignori simptomele?

Deși extrasistolele sunt adesea benigne, este important să solicitați un consult cardiologic dacă acestea:

• apar pentru prima dată și sunt persistente;
• devin din ce în ce mai frecvente;
• sunt însoțite de durere toracică;
• determină amețeală importantă sau leșin;
• provoacă dificultăți de respirație;
• apar la persoane cunoscute cu boli cardiovasculare;
• sunt însoțite de un puls foarte rapid sau foarte neregulat.

Evaluarea precoce permite diferențierea extrasistolelor benigne de alte tulburări de ritm cardiac care pot necesita tratament.

Știați că?

Nu toate persoanele care simt că „inima sare o bătaie” au extrasistole, iar nu toate extrasistolele provoacă această senzație. De aceea, electrocardiograma (EKG) și monitorizarea Holter ECG sunt investigațiile care pot confirma dacă simptomele sunt cauzate de extrasistole sau de un alt tip de aritmie.

De ce apar extrasistolele?

Extrasistolele apar atunci când un impuls electric este generat înainte de momentul în care ar trebui să bată inima în mod normal. Acest impuls poate porni din atrii sau din ventricule și determină o contracție prematură a inimii.

În multe situații, extrasistolele apar ocazional și nu sunt asociate cu o afecțiune cardiacă. Totuși, ele pot fi favorizate de numeroși factori, de la oboseală și stres până la boli cardiovasculare sau dezechilibre metabolice.

De aceea, atunci când extrasistolele devin frecvente sau sunt însoțite de alte simptome, este important să fie identificată cauza.

Cauze care nu sunt legate de o boală de inimă

În cele mai multe cazuri, extrasistolele apar la persoane fără o afecțiune cardiacă structurală. Aceste episoade sunt adesea temporare și pot fi influențate de stilul de viață sau de factori externi.

Stresul și anxietatea

Stresul psihic este unul dintre cei mai frecvenți factori asociați cu apariția extrasistolelor.

În perioadele solicitante, organismul eliberează cantități mai mari de hormoni ai stresului, precum adrenalina și noradrenalina. Aceștia cresc excitabilitatea inimii și pot favoriza apariția bătăilor premature.

De asemenea, persoanele care suferă de anxietate tind să fie mult mai atente la senzațiile produse de inimă, motiv pentru care percep extrasistolele mai intens decât alte persoane.

Nu este neobișnuit ca pacienții să observe că episoadele apar înaintea unui examen, a unui interviu, în perioade de suprasolicitare profesională sau după evenimente emoționale importante. Află mai multe despre impactul stresului cronic asupra organismului!

Lipsa somnului și oboseala

Privarea de somn afectează întregul organism, inclusiv sistemul cardiovascular.

După nopți nedormite sau perioade prelungite de oboseală, sistemul nervos autonom poate deveni dezechilibrat, ceea ce favorizează apariția extrasistolelor la persoanele predispuse.

Mulți pacienți observă că simptomele se reduc semnificativ după câteva nopți de odihnă corespunzătoare. Citește despre legătura dintre calitatea somnului și sănătatea inimii.

Consumul excesiv de cofeină

Cafeaua nu provoacă extrasistole la toate persoanele, însă consumul excesiv de cofeină poate favoriza apariția acestora la cei sensibili.

Cpfeina stimulează sistemul nervos și poate crește frecvența cardiacă, motiv pentru care unii oameni observă palpitații după consumul mai multor cafele într-un interval scurt.

Același efect poate apărea și după consumul de:

• băuturi energizante;
• ceai negru foarte concentrat;
• suplimente cu efect stimulant;
• produse care conțin cantități mari de cofeină.

Nu este necesar ca toate persoanele cu extrasistole să elimine complet cafeaua, însă medicul poate recomanda reducerea consumului dacă există o legătură clară între simptome și aportul de cafeină.

Alcoolul

Consumul excesiv de alcool poate modifica activitatea electrică a inimii și poate favoriza apariția extrasistolelor sau a altor aritmii.

La unele persoane, simptomele apar în special după consumul unor cantități mari de alcool într-un timp scurt, fenomen cunoscut și sub denumirea de „holiday heart syndrome”.

Fumatul

Nicotina stimulează sistemul cardiovascular și determină eliberarea de adrenalină.

Acest efect poate favoriza apariția extrasistolelor și poate agrava alte tulburări de ritm cardiac, în special la persoanele cu factori de risc cardiovascular.

Renunțarea la fumat reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pentru protejarea sănătății inimii.

Deshidratarea

Chiar și o deshidratare moderată poate modifica echilibrul electroliților din organism și poate favoriza apariția extrasistolelor.

Acest lucru este observat mai ales:

• în timpul verii;
• după efort fizic intens;
• în cazul episoadelor de vărsături sau diaree;
• la persoanele care consumă insuficiente lichide.

Dezechilibre metabolice și alte afecțiuni care pot favoriza extrasistolele

Uneori, extrasistolele sunt consecința unor modificări care apar în organism și care pot fi identificate prin analize de laborator sau alte investigații.

Deficitul de potasiu și magneziu

Potasiul și magneziul joacă un rol esențial în transmiterea impulsurilor electrice la nivelul inimii.

Atunci când valorile lor sunt scăzute, pot apărea diferite tulburări de ritm, inclusiv extrasistole.

Totuși, este important de subliniat că nu toate extrasistolele sunt cauzate de lipsa magneziului, iar administrarea suplimentelor fără recomandarea medicului nu este întotdeauna utilă.

Afecțiunile glandei tiroide

Hipertiroidismul accelerează metabolismul și poate determina:

• tahicardie;
• palpitații;
• extrasistole;
• alte aritmii.

Din acest motiv, medicul poate recomanda evaluarea funcției tiroidiene atunci când extrasistolele apar fără o cauză evidentă.

Anemia

Scăderea nivelului hemoglobinei obligă inima să lucreze mai intens pentru a asigura oxigenarea țesuturilor.

Unele persoane cu anemie pot prezenta palpitații și extrasistole, simptome care se ameliorează după tratarea cauzei.

Febra și infecțiile

În timpul infecțiilor, ritmul cardiac crește în mod natural.

Uneori, acest lucru poate favoriza apariția extrasistolelor tranzitorii, care dispar odată cu vindecarea episodului infecțios.

Boli de inimă asociate cu extrasistolele

Deși multe extrasistole sunt benigne, ele pot apărea și în contextul unor afecțiuni cardiace. În aceste situații, evaluarea completă este esențială pentru stabilirea conduitei terapeutice.

Boala coronariană

Îngustarea arterelor coronare din boala coronariană poate afecta alimentarea cu sânge a mușchiului cardiac și poate favoriza apariția tulburărilor de ritm.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială netratată poate determina modificări structurale ale inimii care cresc riscul apariției extrasistolelor și al altor aritmii.

Cardiomiopatiile

Cardiomiopatiile, bolile care afectează structura și funcția mușchiului cardiac sunt frecvent asociate cu tulburări de ritm.

În aceste situații, extrasistolele necesită o evaluare atentă și monitorizare cardiologică.

Bolile valvelor inimii

Afectarea valvelor cardiace poate modifica fluxul normal al sângelui și poate favoriza apariția extrasistolelor, mai ales în stadiile avansate ale bolii.

Insuficiența cardiacă

Pacienții cu insuficiență cardiacă pot prezenta diferite tipuri de aritmii, inclusiv extrasistole. În acest context, tratamentul bolii de bază este esențial.

Există persoane mai predispuse să facă extrasistole?

Da. Riscul poate fi mai mare la:

• persoanele cu hipertensiune arterială;
• pacienții cu boli cardiovasculare cunoscute;
• fumători;
• consumatorii excesivi de alcool sau cafeină;
• persoanele cu tulburări de somn;
• cei expuși unui nivel ridicat de stres;
• persoanele cu afecțiuni endocrine, în special hipertiroidism;
• adulții în vârstă, la care modificările sistemului electric al inimii sunt mai frecvente.

Totuși, extrasistolele pot apărea și la adulți tineri, sportivi sau persoane fără nicio boală cunoscută.

Este posibil să nu fie identificată nicio cauză a extrasistolelor?

Da. În numeroase situații, după consultul cardiologic și investigațiile recomandate, nu este identificată nicio afecțiune care să explice apariția extrasistolelor.

Acestea sunt denumite extrasistole idiopatice și apar la persoane cu o inimă structural normală. Deși pot fi supărătoare, ele au, în general, un prognostic favorabil. Cu toate acestea, dacă sunt foarte frecvente sau provoacă simptome importante, medicul poate recomanda monitorizare periodică și, în anumite cazuri, tratament pentru ameliorarea simptomelor sau reducerea numărului de extrasistole.

Extrasistole atriale vs. extrasistole ventriculare: care este diferența?

Nu toate extrasistolele sunt la fel. În funcție de locul din inimă din care pornește impulsul electric prematur, acestea se împart în extrasistole atriale și extrasistole ventriculare.

Pentru pacient, simptomele pot fi aproape identice: senzația că inima „sare o bătaie”, o pauză scurtă urmată de o contracție mai puternică sau palpitații. Din punct de vedere medical însă, diferențierea dintre cele două tipuri este importantă, deoarece poate influența investigațiile recomandate și conduita terapeutică.

Diagnosticul nu poate fi stabilit doar pe baza simptomelor, ci necesită efectuarea unei electrocardiograme (EKG) sau a unei monitorizări Holter ECG.

Ce sunt extrasistolele atriale?

Extrasistolele atriale (numite și supraventriculare) apar atunci când impulsul electric prematur pornește din atrii – camerele superioare ale inimii.

Acestea sunt foarte frecvente și pot apărea la persoane de toate vârstele, inclusiv la oameni complet sănătoși. În multe cazuri sunt descoperite întâmplător, în timpul unui EKG de rutină, deoarece nu produc simptome.

Atunci când sunt resimțite, pacienții descriu de obicei:

• senzația că inima a sărit o bătaie;
• o bătaie mai puternică decât celelalte;
• palpitații de scurtă durată;
• o ușoară fluturare în piept.

Extrasistolele atriale pot fi favorizate de:

• stres și anxietate;
• lipsa somnului;
• consum excesiv de cafeină;
• alcool;
• fumat;
• hipertiroidism;
• dezechilibre electrolitice.

La persoanele fără boli cardiovasculare, extrasistolele atriale sunt, în general, benigne și nu necesită tratament dacă nu provoacă simptome importante.

Ce sunt extrasistolele ventriculare?

Extrasistolele ventriculare apar atunci când impulsul electric prematur este generat în ventricule, camerele inferioare ale inimii, responsabile de pomparea sângelui către întregul organism.

Și acestea pot apărea la persoane cu o inimă sănătoasă, însă medicii le analizează cu mai multă atenție, deoarece, în anumite situații, pot fi asociate cu afecțiuni cardiace structurale.

Majoritatea extrasistolelor ventriculare izolate sunt benigne, mai ales atunci când:

• ecocardiografia este normală;
• funcția inimii este păstrată;
• nu există boală coronariană sau alte afecțiuni cardiovasculare.

Totuși, dacă sunt foarte frecvente, apar în salve, sunt însoțite de amețeli, leșin sau dificultăți de respirație ori sunt identificate la un pacient cu o boală cardiacă cunoscută, sunt necesare investigații suplimentare.

În astfel de situații, medicul poate recomanda monitorizare Holter ECG, ecocardiografie și, în funcție de rezultate, alte investigații cardiologice.

Cum stabilește medicul ce tip de extrasistole ai?

Senzațiile descrise de pacient nu sunt suficiente pentru a diferenția extrasistolele atriale de cele ventriculare.

Diagnosticul este stabilit prin investigații precum:

• electrocardiograma (EKG), dacă extrasistola este surprinsă în timpul înregistrării;
• monitorizarea Holter ECG pe 24-72 de ore, atunci când episoadele apar intermitent;
• ecocardiografia, pentru evaluarea structurii și funcției inimii.

Aceste investigații permit medicului cardiolog să stabilească tipul extrasistolelor, frecvența lor și dacă sunt necesare tratament sau doar monitorizare.

Principalele diferențe dintre extrasistolele atriale și ventriculare

Caracteristică	Extrasistole atriale	Extrasistole ventriculare
Locul de origine	Atriile inimii	Ventriculele inimii
Frecvență	Foarte frecvente	Frecvente
Pot apărea la persoane sănătoase	Da	Da
Simptome	Palpitații, senzația că inima sare o bătaie	Simptome similare, uneori percepute mai intens
Necesită investigații	Dacă sunt frecvente sau simptomatice	Aproape întotdeauna necesită evaluare completă dacă sunt numeroase
Prognostic	De regulă favorabil	Depinde de prezența sau absența unei boli cardiace

Important: Tipul extrasistolelor nu poate fi stabilit după modul în care sunt resimțite. Chiar dacă simptomele sunt similare, evaluarea cardiologică este cea care diferențiază extrasistolele benigne de cele care necesită monitorizare sau tratament.

Sunt extrasistolele periculoase?

Răspunsul scurt este: de cele mai multe ori, nu. Extrasistolele sunt foarte frecvente și pot apărea inclusiv la persoane perfect sănătoase, fără să reprezinte un pericol pentru inimă sau pentru viață.

Cu toate acestea, nu toate extrasistolele sunt la fel. Semnificația lor depinde de mai mulți factori, printre care:

• tipul extrasistolelor (atriale sau ventriculare);
• frecvența cu care apar;
• simptomele asociate;
• existența sau absența unei boli cardiace;
• rezultatele investigațiilor recomandate de medic.

De aceea, nu se poate spune că toate extrasistolele sunt inofensive, dar nici că fiecare episod reprezintă un motiv de alarmă.

Când sunt extrasistolele considerate benigne?

În numeroase situații, extrasistolele apar la persoane care au o inimă sănătoasă și nu sunt asociate cu un risc crescut de complicații.

Acestea sunt, de regulă, considerate benigne atunci când:

• apar ocazional;
• nu sunt însoțite de alte simptome importante;
• electrocardiograma și celelalte investigații sunt normale;
• ecocardiografia nu evidențiază modificări structurale ale inimii;
• pacientul nu are antecedente de boli cardiovasculare.

În astfel de cazuri, extrasistolele pot fi doar o manifestare tranzitorie, favorizată de stres, oboseală, consum excesiv de cafeină sau alți factori modificabili.

Chiar dacă pot provoca disconfort și anxietate, ele nu afectează în mod obișnuit funcția inimii și nu cresc riscul de infarct miocardic.

Când necesită extrasistolele  investigații suplimentare?

Există însă situații în care extrasistolele trebuie evaluate atent pentru a exclude o afecțiune cardiacă.

Este recomandat să vă programați la un consult cardiologic dacă:

• extrasistolele apar frecvent sau zilnic;
• simptomele devin din ce în ce mai intense;
• senzația de palpitații persistă perioade îndelungate;
• episoadele apar în timpul activității fizice;
• există antecedente personale de boli cardiovasculare;
• există antecedente familiale de moarte subită cardiacă sau aritmii severe.

În aceste situații, medicul poate recomanda investigații suplimentare pentru a stabili dacă extrasistolele sunt izolate sau fac parte dintr-o afecțiune cardiacă mai complexă.

Semnale de alarmă care impun prezentarea imediată la medic

Extrasistolele în sine nu reprezintă o urgență în majoritatea cazurilor. Totuși, atunci când sunt însoțite de anumite simptome, evaluarea medicală nu trebuie amânată.

Solicitați asistență medicală dacă extrasistolele sunt asociate cu:

• durere sau presiune în piept;
• dificultăți de respirație;
• amețeală severă;
• pierderea stării de conștiență (sincopă);
• senzația că veți leșina;
• transpirații reci;
• un puls foarte rapid sau foarte neregulat;
• stare generală alterată.

Aceste manifestări pot avea și alte cauze decât extrasistolele, însă necesită întotdeauna o evaluare medicală promptă.

Extrasistolele pot afecta inima?

În majoritatea cazurilor, extrasistolele ocazionale nu afectează funcția inimii și nu determină leziuni ale mușchiului cardiac.

Totuși, atunci când extrasistolele ventriculare sunt foarte frecvente și persistă în timp, ele pot influența funcția de pompare a inimii la unii pacienți. Această situație este relativ rară, însă este unul dintre motivele pentru care medicul poate recomanda monitorizarea Holter și, dacă este necesar, tratament medicamentos sau alte opțiuni terapeutice.

Din acest motiv, nu este important doar faptul că există extrasistole, ci și câte apar într-un interval de 24 de ore, cum sunt distribuite și dacă sunt asociate cu modificări ale structurii sau funcției inimii.

Extrasistolele cresc riscul de infarct?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente temeri ale pacienților.

În cazul persoanelor fără boală cardiacă și cu investigații normale, extrasistolele nu provoacă infarct miocardic.

În schimb, la pacienții care au deja o boală coronariană sau au suferit un infarct în trecut, prezența extrasistolelor poate reflecta o iritabilitate crescută a mușchiului cardiac și necesită evaluare în contextul afecțiunii existente.

Cu alte cuvinte, extrasistolele nu sunt, în sine, cauza infarctului, însă pot apărea în cadrul unor boli cardiovasculare care necesită tratament și monitorizare.

Extrasistolele pot dispărea de la sine?

Da. În multe situații, extrasistolele sunt tranzitorii și se reduc sau dispar după eliminarea factorilor care le favorizează.

Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, după:

• reducerea nivelului de stres;
• îmbunătățirea calității somnului;
• limitarea consumului excesiv de cafeină sau alcool;
• tratarea unei infecții;
• corectarea unui dezechilibru electrolitic;
• tratarea unei afecțiuni endocrine, precum hipertiroidismul.

La alte persoane, extrasistolele pot persista ani de zile fără să producă probleme și fără să necesite tratament, fiind necesară doar monitorizarea periodică.

De ce este important consultul cardiologic chiar dacă extrasistolele sunt, de cele mai multe ori, benigne?

Faptul că majoritatea extrasistolelor nu sunt periculoase nu înseamnă că toate trebuie ignorate.

Rolul consultului cardiologic este de a răspunde la câteva întrebări esențiale:

• Există o boală de inimă care explică apariția extrasistolelor?
• Este vorba despre extrasistole atriale sau ventriculare?
• Cât de frecvente sunt?
• Sunt necesare investigații suplimentare?
• Este indicat un tratament sau doar monitorizarea?

Răspunsurile la aceste întrebări nu pot fi stabilite doar pe baza simptomelor, ci necesită o evaluare medicală completă.

Mit sau adevăr?

„Dacă simt extrasistole foarte puternice, înseamnă că sunt și foarte grave.”

Fals. Intensitatea cu care sunt percepute extrasistolele nu reflectă întotdeauna gravitatea lor. Unele persoane resimt foarte intens câteva extrasistole benigne, în timp ce altele pot avea numeroase extrasistole fără niciun simptom. De aceea, diagnosticul și evaluarea riscului se bazează pe consultul cardiologic și pe investigațiile recomandate, nu doar pe modul în care sunt percepute bătăile inimii.

Când ar trebui să consulți un medic cardiolog?

Deși extrasistolele sunt, în majoritatea cazurilor, benigne, există situații în care evaluarea cardiologică este esențială. Rolul consultului nu este doar de a confirma prezența extrasistolelor, ci mai ales de a exclude o afecțiune cardiacă și de a stabili dacă este necesar vreun tratament.

Un consult cardiologic nu înseamnă automat că există o problemă gravă. Din contră, în multe cazuri, rezultatele investigațiilor oferă pacientului liniștea că inima funcționează normal.

Când NU trebuie să intri în panică?

În multe situații, extrasistolele nu indică o problemă serioasă și nu necesită prezentare urgentă la medic, mai ales dacă:

• apar ocazional;
• durează câteva secunde și dispar spontan;
• nu sunt însoțite de alte simptome;
• apar la persoane fără boli cardiace cunoscute;
• investigațiile anterioare (dacă există) au fost normale.

În aceste cazuri, este suficientă monitorizarea și, eventual, ajustarea stilului de viață.

Când este recomandat un consult cardiologic programat?

Este indicat să te programezi la un medic cardiolog dacă:

• extrasistolele apar frecvent sau zilnic;
• senzația de palpitații devine deranjantă sau persistentă;
• episoadele apar de mai multe ori pe zi sau în serii;
• simptomele au apărut recent și nu ai mai avut astfel de manifestări;
• există factori de risc cardiovascular (hipertensiune, diabet, colesterol crescut);
• există antecedente familiale de boli cardiace sau moarte subită.

În aceste situații, investigațiile precum EKG, Holter ECG și ecocardiografia sunt esențiale pentru clarificarea diagnosticului.

Când trebuie mers de urgență la camera de gardă?

Există anumite simptome asociate extrasistolelor care pot indica o problemă mai serioasă și necesită evaluare medicală imediată.

Solicită ajutor medical de urgență dacă apar:

• durere sau presiune în piept;
• dificultăți de respirație;
• amețeală severă sau senzație de leșin;
• pierderea stării de conștiență (sincopă);
• palpitații intense, cu puls foarte rapid sau neregulat;
• transpirații reci sau stare generală brusc alterată.

Aceste simptome nu sunt specifice exclusiv extrasistolelor, dar pot fi asociate și cu alte afecțiuni cardiace care necesită tratament rapid.

De ce este important să nu ignori simptomele persistente?

Un aspect important este că severitatea extrasistolelor nu poate fi apreciată corect doar din senzațiile pacientului.

Unele persoane pot avea:

• simptome intense, dar cu extrasistole benigne;
• simptome minime, dar cu aritmii semnificative.

De aceea, evaluarea cardiologică are rolul de a face diferența între situațiile inofensive și cele care necesită monitorizare sau tratament.

Ignorarea simptomelor persistente poate duce la întârzierea diagnosticului unor afecțiuni care, deși mai rare, necesită intervenție medicală.

Ce investigații vei face la cardiolog?

În funcție de simptome, medicul poate recomanda:

• electrocardiogramă (EKG);
• monitorizare Holter ECG 24–72 ore;
• ecocardiografie;
• analize de sânge;
• test de efort, dacă simptomele apar la activitate fizică.

Aceste investigații sunt rapide, neinvazive și oferă informații esențiale pentru stabilirea diagnosticului corect.

De ce este important consultul chiar și atunci când simptomele sunt ușoare?

Chiar dacă extrasistolele sunt ușoare sau rare, un consult cardiologic poate fi util pentru:

• confirmarea faptului că inima este sănătoasă;
• eliminarea anxietății legate de simptome;
• identificarea unor factori declanșatori;
• stabilirea unui plan de monitorizare, dacă este necesar.

Pentru mulți pacienți, simplul fapt că primesc un diagnostic clar duce la reducerea semnificativă a simptomelor, mai ales atunci când stresul și anxietatea contribuie la apariția extrasistolelor.

Cum stabilește medicul diagnosticul extrasistolelor?

Deși descrierea simptomelor oferă informații importante, extrasistolele nu pot fi diagnosticate doar pe baza senzațiilor resimțite de pacient. Două persoane pot descrie manifestări aproape identice, însă cauza acestora poate fi complet diferită.

Din acest motiv, evaluarea cardiologică urmărește două obiective principale:

• confirmarea faptului că simptomele sunt produse de extrasistole și nu de un alt tip de aritmie;
• identificarea unei eventuale afecțiuni cardiace care ar putea explica apariția lor.

În cadrul Spitalului de Cardiologie Elytis, evaluarea este personalizată și adaptată istoricului medical, simptomelor și factorilor de risc ai fiecărui pacient.

Consultația cardiologică

Investigațiile încep întotdeauna cu o discuție detaliată între medic și pacient.

Deși extrasistolele pot părea asemănătoare, modul în care apar oferă indicii importante despre cauza lor.

Medicul vă poate adresa întrebări precum:

• Când au apărut primele simptome?
• Cât de des apar?
• Sunt declanșate de efort, stres sau repaus?
• Sunt însoțite de amețeală, dificultăți de respirație sau durere în piept?
• Consumați cafea, alcool sau băuturi energizante?
• Luați medicamente sau suplimente?
• Există antecedente de boli cardiovasculare în familie?

Aceste informații ajută la alegerea celor mai potrivite investigații și evită efectuarea unor teste inutile.

Examenul clinic

În timpul consultației, medicul va efectua și un examen clinic complet, care poate include:

• măsurarea tensiunii arteriale;
• evaluarea pulsului;
• auscultația inimii și a plămânilor;
• identificarea eventualelor semne care sugerează o boală cardiovasculară.

Deși examenul clinic nu poate confirma extrasistolele, el oferă informații valoroase despre starea generală a aparatului cardiovascular.

Electrocardiograma (EKG)

Electrocardiograma este una dintre primele investigații recomandate în cazul palpitațiilor și suspiciunii de extrasistole.

Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii și poate evidenția:

• extrasistole atriale;
• extrasistole ventriculare;
• alte tulburări de ritm;
• modificări sugestive pentru ischemie sau alte afecțiuni cardiace.

Investigația este rapidă, nedureroasă și durează doar câteva minute.

Totuși, există o limitare importantă: dacă extrasistolele nu apar exact în momentul efectuării electrocardiogramei, rezultatul poate fi complet normal.

Din acest motiv, un EKG normal nu exclude întotdeauna existența extrasistolelor.

Monitorizarea Holter ECG – investigația esențială

Atunci când extrasistolele apar intermitent sau nu sunt surprinse pe electrocardiogramă, medicul poate recomanda monitorizarea Holter ECG.

Aceasta reprezintă una dintre cele mai utile investigații în diagnosticul tulburărilor de ritm.

Ce este Holter ECG?

Holterul este un dispozitiv portabil care înregistrează activitatea electrică a inimii în mod continuu, timp de 24, 48 sau chiar 72 de ore, în funcție de recomandarea medicului.

Electrozii sunt aplicați pe torace și conectați la un aparat de mici dimensiuni, pe care pacientul îl poartă în timpul activităților obișnuite.

Astfel, pot fi surprinse episoadele care nu apar în timpul consultației.

Ce informații oferă Holter ECG?

Monitorizarea Holter permite medicului să afle:

• câte extrasistole apar într-o zi;
• dacă sunt atriale sau ventriculare;
• dacă apar izolat sau în salve;
• dacă sunt asociate cu alte tulburări de ritm;
• dacă există o legătură între simptome și modificările înregistrate.

Pacientul este încurajat să noteze într-un jurnal momentele în care simte palpitații, astfel încât acestea să poată fi comparate cu înregistrările dispozitivului.

Ecocardiografia

Dacă extrasistolele sunt confirmate, următorul pas este evaluarea structurii și funcției inimii.

Ecocardiografia este o investigație imagistică bazată pe ultrasunete, care permite vizualizarea în timp real a inimii.

Prin această examinare, medicul poate evalua:

• dimensiunea camerelor cardiace;
• funcția de pompare a inimii;
• funcționarea valvelor;
• eventualele modificări structurale;
• prezența unor afecțiuni care pot favoriza tulburările de ritm.

Ecocardiografia este complet nedureroasă și nu utilizează radiații.

Analize de sânge

În unele cazuri, extrasistolele pot fi favorizate de dezechilibre metabolice sau de alte afecțiuni generale.

În funcție de situație, medicul poate recomanda:

• hemoleucogramă completă;
• glicemie;
• funcția renală;
• electroliți (potasiu, sodiu, magneziu, calciu);
• teste pentru evaluarea funcției tiroidiene;
• markeri ai inflamației, dacă sunt indicați.

Aceste analize pot identifica cauze tratabile ale extrasistolelor.

Testul de efort

Dacă simptomele apar în timpul activității fizice sau dacă există suspiciunea unei boli coronariene, poate fi recomandat un test de efort.

În timpul investigației, pacientul merge pe bandă sau pedalează pe bicicletă, în timp ce sunt monitorizate:

• electrocardiograma;
• tensiunea arterială;
• frecvența cardiacă;
• eventualele simptome.

Testul poate arăta dacă extrasistolele apar, se intensifică sau, dimpotrivă, dispar în timpul efortului, informații importante pentru stabilirea diagnosticului.

Sunt necesare investigații suplimentare?

În anumite situații, medicul poate recomanda investigații suplimentare, în special dacă există suspiciunea unei boli cardiace structurale sau a unei aritmii complexe.

Acestea pot include:

• monitorizare Holter de durată mai lungă;
• monitorizare a tensiunii arteriale pe 24 de ore;
• imagistică cardiacă avansată (de exemplu, RMN cardiac, în cazuri selectate);
• coronarografie sau angio-CT coronarian, atunci când există suspiciunea unei boli coronariene;
• studiu electrofiziologic, recomandat în situații bine definite, pentru evaluarea detaliată a sistemului electric al inimii.

Necesitatea acestor investigații este stabilită individual și nu este justificată pentru fiecare pacient cu extrasistole.

De ce este important un diagnostic complet?

Mulți pacienți caută pe internet răspunsul la întrebarea: „Am extrasistole. Ar trebui să mă îngrijorez?”

În realitate, răspunsul nu poate fi oferit doar pe baza simptomelor.

Două persoane care descriu aceeași senzație de „inimă care sare o bătaie” pot avea situații complet diferite:

• una poate avea extrasistole benigne, fără impact asupra sănătății;
• cealaltă poate avea o tulburare de ritm care necesită monitorizare sau tratament.

Tocmai de aceea, evaluarea cardiologică are rolul de a diferenția aceste situații și de a stabili cea mai potrivită conduită pentru fiecare pacient.

Știați că?

…este posibil ca o persoană să aibă mii de extrasistole într-o zi fără să le simtă, în timp ce alta percepe foarte intens doar câteva episoade izolate?  De aceea, numărul simptomelor nu reflectă întotdeauna gravitatea problemei. Investigațiile precum Holter ECG și ecocardiografia oferă informații mult mai relevante decât percepția subiectivă a palpitațiilor.

Cum se tratează extrasistolele?

Tratamentul extrasistolelor depinde în primul rând de cauza lor, de frecvența episoadelor, de simptomele pacientului și de existența sau nu a unei boli cardiace.

Un aspect important este că nu toate extrasistolele necesită tratament medicamentos. La multe persoane cu o inimă sănătoasă și investigații normale, simpla înțelegere a naturii benigne a acestor bătăi premature și adoptarea unor măsuri privind stilul de viață sunt suficiente pentru controlul simptomelor.

Obiectivul tratamentului nu este doar reducerea numărului de extrasistole, ci și ameliorarea simptomelor, tratarea eventualei cauze și prevenirea complicațiilor atunci când acestea există.

Când nu este necesar tratamentul?

Dacă extrasistolele:

• sunt rare;
• apar la o persoană fără boală cardiacă;
• investigațiile sunt normale;
• nu afectează calitatea vieții,

medicul poate recomanda doar monitorizare și controale periodice.

Pentru mulți pacienți, aflarea faptului că extrasistolele sunt benigne reduce anxietatea, iar frecvența simptomelor scade chiar și fără tratament medicamentos.

Modificarea stilului de viață – primul pas în controlul extrasistolelor

În numeroase situații, mici schimbări ale obiceiurilor zilnice pot contribui la reducerea frecvenței extrasistolelor.

Gestionarea stresului

Stresul și anxietatea sunt printre cei mai frecvenți factori care favorizează apariția palpitațiilor și a extrasistolelor.

Tehnicile de relaxare, exercițiile de respirație, activitatea fizică moderată și menținerea unui echilibru între muncă și odihnă pot avea un efect benefic asupra simptomelor.

Un somn de calitate

Privarea de somn poate accentua excitabilitatea sistemului nervos și favoriza apariția tulburărilor de ritm.

Respectarea unui program regulat de somn și tratarea eventualelor tulburări, precum apneea obstructivă în somn, pot reduce episoadele de extrasistole la unele persoane.

Limitarea stimulentelor

Dacă există o legătură clară între simptome și consumul anumitor produse, medicul poate recomanda reducerea sau evitarea acestora.

Printre factorii care pot favoriza extrasistolele la unele persoane se numără:

• cafeaua în exces;
• băuturile energizante;
• alcoolul;
• nicotina;
• suplimentele cu efect stimulant.

Nu este necesar ca toate aceste produse să fie eliminate complet, însă consumul lor trebuie adaptat în funcție de recomandările medicului și de modul în care influențează simptomele.

Hidratarea și alimentația

Menținerea unei hidratări corespunzătoare și a unei alimentații echilibrate contribuie la funcționarea normală a sistemului cardiovascular.

O dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase poate avea efecte benefice asupra sănătății inimii.

Tratamentul medicamentos

Dacă extrasistolele sunt frecvente, provoacă simptome importante sau sunt asociate cu o afecțiune cardiacă, medicul poate recomanda tratament medicamentos.

Alegerea terapiei depinde de numeroși factori și este individualizată pentru fiecare pacient.

În anumite situații pot fi utilizate:

• medicamente care reduc frecvența cardiacă;
• antiaritmice, atunci când sunt indicate;
• tratamentul bolii care a determinat apariția extrasistolelor, de exemplu controlul hipertensiunii arteriale sau al hipertiroidismului.

Este important ca aceste medicamente să fie administrate numai la recomandarea medicului, deoarece unele antiaritmice pot avea efecte adverse sau pot fi contraindicate în anumite situații.

Automedicația nu este recomandată.

Este util să iau magneziu?

Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări adresate cardiologilor.

Răspunsul este: depinde de cauză.

Dacă analizele evidențiază un deficit de magneziu sau de alți electroliți, corectarea acestuia poate contribui la reducerea extrasistolelor.

În schimb, administrarea suplimentelor fără existența unui deficit demonstrat nu garantează dispariția simptomelor și nu înlocuiește evaluarea cardiologică.

Când este recomandată ablația prin cateter?

În situațiile în care extrasistolele sunt foarte frecvente, provoacă simptome persistente sau afectează funcția inimii, medicul poate recomanda o procedură numită ablație prin cateter.

Aceasta este efectuată de un cardiolog specializat în electrofiziologie și are scopul de a elimina zona din inimă care generează impulsurile electrice anormale.

Procedura presupune introducerea unor catetere prin vasele de sânge până la nivelul inimii, fără a fi necesară o intervenție chirurgicală deschisă.

Ablația nu este indicată tuturor pacienților cu extrasistole. Decizia se bazează pe:

• tipul extrasistolelor;
• numărul acestora;
• severitatea simptomelor;
• răspunsul la tratamentul medicamentos;
• rezultatele investigațiilor cardiologice.

Pot face sport dacă am extrasistole?

În majoritatea cazurilor, da.

Persoanele cu extrasistole benigne și fără boală cardiacă pot continua activitatea fizică, cu respectarea recomandărilor medicului.

Exercițiile regulate au numeroase beneficii cardiovasculare și, în unele cazuri, pot contribui inclusiv la reducerea simptomelor prin diminuarea nivelului de stres și îmbunătățirea condiției fizice.

Totuși, dacă extrasistolele apar în timpul efortului, sunt însoțite de amețeală, durere în piept sau dificultăți de respirație, activitatea fizică trebuie întreruptă și este necesară evaluarea cardiologică înainte de reluarea antrenamentelor.

Pot fi prevenite extrasistolele?

Nu toate extrasistolele pot fi prevenite, însă anumite măsuri pot reduce riscul apariției lor sau frecvența episoadelor.

Printre acestea se numără:

• respectarea unui program regulat de somn;
• gestionarea stresului;
• limitarea consumului excesiv de cafeină și alcool;
• renunțarea la fumat;
• menținerea unei hidratări corespunzătoare;
• controlul tensiunii arteriale și al diabetului;
• tratarea afecțiunilor endocrine sau metabolice;
• prezentarea la controale cardiologice atunci când simptomele persistă.

Aceste măsuri contribuie nu doar la reducerea extrasistolelor, ci și la menținerea sănătății cardiovasculare pe termen lung.

Mituri despre extrasistole

În jurul extrasistolelor circulă numeroase informații incomplete sau incorecte. Iată câteva dintre cele mai frecvente mituri.

Mit: „Dacă simt că inima sare o bătaie, înseamnă că voi face infarct.”

Adevăr: Extrasistolele nu provoacă infarct miocardic. La persoanele cu o inimă sănătoasă, ele sunt adesea benigne. Totuși, dacă apar în contextul unei boli cardiovasculare sau sunt însoțite de alte simptome de alarmă, este necesară evaluarea medicală.

Mit: „Dacă extrasistolele sunt puternice, înseamnă că sunt și periculoase.”

Adevăr: Intensitatea senzației nu reflectă gravitatea problemei. Uneori, câteva extrasistole benigne sunt resimțite foarte intens, în timp ce alte persoane pot avea numeroase extrasistole fără niciun simptom.

Mit: „Trebuie să renunț complet la cafea.”

Adevăr: Nu există această recomandare pentru toți pacienții. Dacă observați că simptomele apar după consumul de cafea, medicul poate recomanda reducerea cantității. În lipsa unei legături evidente, eliminarea completă nu este întotdeauna necesară.

Mit: „Extrasistolele apar doar la persoanele în vârstă.”

Adevăr: Extrasistolele pot apărea la orice vârstă, inclusiv la adulți tineri și la persoane fără boli cardiace cunoscute.

Mit: „Dacă am extrasistole, voi avea nevoie de tratament toată viața.”

Adevăr: Nu. Mulți pacienți nu necesită tratament medicamentos, iar atunci când acesta este indicat, durata terapiei depinde de cauza extrasistolelor și de evoluția lor.

Senzația că inima „sare o bătaie” poate fi alarmantă, însă nu trebuie interpretată automat ca un semn al unei boli grave. În cele mai multe cazuri, extrasistolele sunt benigne și pot apărea chiar și la persoane cu o inimă sănătoasă.

Cu toate acestea, dacă episoadele devin frecvente, sunt însoțite de durere în piept, dificultăți de respirație, amețeală sau leșin ori apar pe fondul unei boli cardiovasculare cunoscute, este important să solicitați un consult cardiologic. Faceți rapid o programare la Spitalul de Cardiologie Elytis.

Întrebări frecvente despre extrasistole (FAQ)

Extrasistolele ridică numeroase întrebări pacienților, mai ales pentru că senzațiile sunt neobișnuite și uneori greu de ignorat. Mai jos sunt cele mai frecvente întrebări și răspunsuri explicate pe înțelesul tuturor.

Ultima revizuire: 30.06.2026

Referințe: 

• American Heart Association. “Premature Contractions (PACs and PVCs).” American Heart Association, https://www.heart.org/en/health-topics/arrhythmia/about-arrhythmia/premature-contractions-pacs-and-pvcs.
• European Society of Cardiology. 2022 ESC Guidelines for the Management of Patients with Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden Cardiac Death. European Heart Journal, vol. 43, no. 40, 2022, pp. 3997–4126, https://academic.oup.com/eurheartj/article/43/40/3997/6711485
• Mayo Clinic Staff. “Premature Ventricular Contractions (PVCs) – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/premature-ventricular-contractions/symptoms-causes/syc-20376757.
• National Heart, Lung, and Blood Institute. “Arrhythmias.” National Heart, Lung, and Blood Institute, https://www.nhlbi.nih.gov/health/arrhythmias.
• National Institute for Health and Care Excellence. “Palpitations.” NICE Clinical Knowledge Summaries, https://cks.nice.org.uk/topics/palpitations/.
• Cleveland Clinic. “Premature Atrial Contractions (PACs).” Cleveland Clinic, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21700-premature-atrial-contractions.