Infarctul la femei: simptome, semne de alarmă și diferențele față de bărbați

Atunci când se vorbește despre infarct miocardic, multe persoane își imaginează scena clasică: o durere puternică în piept, care iradiază spre brațul stâng și determină prezentarea de urgență la spital. Deși această manifestare este frecventă, infarctul nu se prezintă întotdeauna la fel, iar la femei simptomele pot fi diferite sau mai puțin evidente.

Acest lucru poate întârzia recunoașterea problemei și solicitarea ajutorului medical. Unele femei descriu mai degrabă o senzație de presiune în piept, lipsă de aer, oboseală neobișnuită, greață, dureri în spate sau în mandibulă decât durerea toracică intensă asociată în mod obișnuit cu infarctul.

În ciuda percepției că infarctul este o afecțiune care afectează în special bărbații, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor, atât în Europa, cât și la nivel mondial. Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, iar după menopauză diferența dintre femei și bărbați se reduce considerabil.

Este important de subliniat că multe femei au, totuși, simptomele clasice ale infarctului, inclusiv durerea sau presiunea în piept. Diferența este că simptomele considerate „atipice” sunt raportate mai frecvent la femei decât la bărbați și pot face diagnosticul mai dificil dacă nu sunt recunoscute la timp.

În acest articol explicăm cum apare infarctul miocardic, care sunt simptomele ce necesită evaluare medicală de urgență, de ce manifestările pot diferi între femei și bărbați și ce măsuri pot reduce riscul cardiovascular.

Știai că?

• Aproximativ două treimi dintre femeile care suferă un infarct raportează o stare de oboseală neobișnuită în zilele sau săptămânile anterioare evenimentului, însă acest simptom este nespecific și nu apare la toate pacientele.
• Femeile pot prezenta mai frecvent boală coronariană cu afectarea vaselor mici (disfuncție microvasculară), ceea ce poate influența modul de apariție al simptomelor.
• Complicațiile din timpul sarcinii, precum preeclampsia sau diabetul gestațional, sunt considerate astăzi markeri ai unui risc cardiovascular crescut pe termen lung.
• Renunțarea la fumat, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului și activitatea fizică regulată sunt printre cele mai eficiente măsuri de prevenție.

Ce este infarctul miocardic?

Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este întrerupt, cel mai adesea prin blocarea unei artere coronare de către un cheag format pe o placă de aterom ruptă.

Fără aport suficient de oxigen și substanțe nutritive, celulele musculare cardiace încep să fie afectate. Cu cât circulația este restabilită mai rapid, cu atât șansele de a limita leziunile și de a reduce complicațiile sunt mai mari.

Din acest motiv, infarctul miocardic este o urgență medicală majoră. Tratamentul precoce poate salva mușchiul inimii și poate îmbunătăți semnificativ prognosticul pacientului.

Cum apare un infarct?

În cele mai multe cazuri, procesul începe cu ateroscleroza, o afecțiune în care pe pereții arterelor coronare se acumulează depozite de grăsime, colesterol și alte substanțe, formând plăci de aterom.

La un moment dat, o astfel de placă se poate fisura sau rupe. Organismul reacționează formând un cheag de sânge care poate bloca parțial sau complet artera.

Consecințele sunt rapide:

• fluxul de sânge către o zonă a inimii scade sau se oprește;
• țesutul cardiac nu mai primește suficient oxigen;
• dacă blocajul persistă, celulele musculare încep să moară;
• fără tratament prompt, afectarea poate deveni permanentă.

Acesta este motivul pentru care cardiologii folosesc frecvent expresia „timpul înseamnă mușchi” (time is muscle): fiecare minut de întârziere poate duce la pierderea unei porțiuni suplimentare din mușchiul cardiac.

Tabel – Ce se întâmplă în timpul unui infarct miocardic?

Etapă	Ce se întâmplă?
1	Se formează sau se rupe o placă de aterom într-o arteră coronară
2	Se dezvoltă un cheag de sânge care îngustează sau blochează artera
3	Fluxul de sânge către o parte a inimii este redus sau întrerupt
4	Mușchiul inimii începe să sufere din cauza lipsei de oxigen
5	Fără tratament rapid, apare distrugerea ireversibilă a unei părți din miocard

Infarctul la femei este mai frecvent decât se crede

Mult timp s-a considerat că infarctul miocardic este în principal o boală a bărbaților. Astăzi știm că această percepție este incompletă.

Femeile dezvoltă, în general, boala coronariană la o vârstă mai înaintată decât bărbații, în parte datorită efectelor estrogenilor înainte de menopauză. Totuși, după această etapă, riscul cardiovascular crește progresiv, iar bolile de inimă devin principala cauză de deces și în rândul femeilor.

Mai mult, cercetările arată că femeile pot întârzia mai des prezentarea la spital deoarece:

• atribuie simptomele oboselii, stresului, problemelor digestive sau menopauzei;
• nu asociază greața, lipsa de aer sau durerile în spate cu un posibil infarct;
• simptomele pot fi mai puțin evidente decât imaginea „clasică” prezentată frecvent în filme sau în mass-media.

Este important de reținut că infarctul miocardic poate apărea și la femei tinere, mai ales dacă există factori de risc precum fumatul, diabetul zaharat, hipercolesterolemia familială, hipertensiunea arterială sau anumite complicații ale sarcinii.

De ce simptomele infarctului pot fi diferite la femei?

Una dintre cele mai răspândite idei este că infarctul se manifestă complet diferit la femei decât la bărbați. În realitate, lucrurile sunt mai nuanțate.

Durerea sau presiunea în piept rămâne cel mai frecvent simptom al infarctului atât la femei, cât și la bărbați. Diferența este că femeile au o probabilitate mai mare de a prezenta, în același timp, simptome suplimentare sau mai puțin specifice, care pot îngreuna recunoașterea rapidă a unui infarct.

Cercetările sugerează că aceste diferențe pot fi influențate de mai mulți factori, inclusiv:

• particularități anatomice ale sistemului cardiovascular;
• afectarea vaselor coronare mici (disfuncția microvasculară), mai frecventă la femei;
• mecanisme diferite de apariție a ischemiei în unele cazuri;
• modificările hormonale asociate menopauzei;
• prezența mai frecventă a unor afecțiuni precum migrena, bolile autoimune sau hipertensiunea în sarcină, care pot influența riscul cardiovascular.

De asemenea, femeile tind uneori să interpreteze simptomele ca fiind cauzate de stres, oboseală, probleme digestive sau menopauză, ceea ce poate întârzia prezentarea la spital.

Care sunt simptomele infarctului la femei?

Manifestările pot varia de la o persoană la alta. Unele femei prezintă simptome intense și ușor de recunoscut, în timp ce altele pot avea un debut mai discret.

Simptome frecvente

Cele mai întâlnite simptome includ:

• durere, presiune sau senzație de apăsare în piept;
• durere care poate iradia către unul sau ambele brațe;
• lipsă de aer;
• transpirații reci;
• stare de slăbiciune sau amețeală;
• greață sau vărsături.

Aceste simptome sunt considerate clasice și apar frecvent atât la femei, cât și la bărbați.

Simptome care pot fi întâlnite mai frecvent la femei

Pe lângă manifestările clasice, unele femei descriu:

• oboseală intensă instalată brusc sau neobișnuită pentru activitățile obișnuite;
• durere între omoplați sau în partea superioară a spatelui;
• durere la nivelul mandibulei, gâtului sau umerilor;
• senzație de indigestie sau disconfort în partea superioară a abdomenului;
• dificultăți de respirație care apar fără o cauză evidentă;
• stare de rău general sau anxietate accentuată.

Aceste simptome nu sunt specifice exclusiv infarctului și pot avea numeroase alte cauze. Totuși, dacă apar brusc, sunt severe sau sunt însoțite de durere toracică, transpirații reci sau lipsă de aer, ele necesită evaluare medicală de urgență.

Tabel – Simptomele infarctului la femei și la bărbați

Simptom	Femei	Bărbați
Durere sau presiune în piept	Foarte frecventă	Foarte frecventă
Durere care iradiază în braț	Frecventă	Foarte frecventă
Lipsă de aer	Frecventă	Frecventă
Transpirații reci	Frecvente	Frecvente
Greață și vărsături	Mai frecvente	Pot apărea
Durere în spate sau între omoplați	Mai frecventă	Mai rară
Durere în mandibulă sau gât	Mai frecventă	Mai rară
Oboseală marcată	Mai frecventă	Poate apărea

Important: Acest tabel arată tendințe observate în studii populaționale. Nu înseamnă că toate femeile vor avea simptome „atipice” sau că bărbații nu pot prezenta greață, oboseală sau dureri în spate.

Când trebuie să suni imediat la 112?

Nu este recomandat să aștepți „să vezi dacă trece” atunci când apar simptome sugestive pentru un infarct.

Solicită imediat asistență medicală de urgență dacă apar:

• durere sau presiune în piept care durează mai mult de câteva minute sau reapare;
• lipsă de aer instalată brusc;
• durere care iradiază către brațe, mandibulă, gât sau spate;
• transpirații reci asociate cu stare de rău;
• amețeală severă sau pierderea stării de conștiență;
• simptome severe apărute la o persoană cu antecedente de boală cardiovasculară.

Nu conduce singură la spital dacă simptomele sunt intense. Apelarea serviciului de urgență permite începerea evaluării și tratamentului încă din faza prespitalicească, ceea ce poate reduce timpul până la reperfuzia arterei afectate.

Există factori de risc pentru infarct, specifici femeilor?

Pe lângă factorii de risc comuni ambelor sexe, există situații din istoricul reproductiv și hormonal al femeii care sunt asociate cu un risc cardiovascular crescut pe termen lung.

Acestea includ:

• menopauza, în special menopauza instalată precoce;
• hipertensiunea în sarcină și preeclampsia;
• diabetul gestațional;
• nașterea prematură sau restricția de creștere fetală, considerate markeri ai unui risc cardiovascular ulterior;
• sindromul ovarelor polichistice (SOP), prin asocierea cu rezistența la insulină și dislipidemia;
• bolile autoimune (cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau artrita reumatoidă), mai frecvente la femei și asociate cu un risc cardiovascular mai mare.

Aceste informații sunt importante deoarece pot influența recomandările privind monitorizarea și prevenția, chiar dacă persoana nu are simptome cardiace în prezent.

Cum este diagnosticat infarctul miocardic?

Atunci când există suspiciunea unui infarct miocardic, timpul este esențial. Diagnosticul se stabilește pe baza simptomelor, a examenului clinic și a unor investigații efectuate cât mai rapid.

Scopul este confirmarea diagnosticului și identificarea arterei coronare afectate, astfel încât tratamentul să fie inițiat fără întârziere.

Electrocardiograma (ECG)

Electrocardiograma este una dintre primele investigații efectuate în camera de gardă sau chiar în ambulanță.

Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii și poate evidenția modificări sugestive pentru un infarct miocardic.

În funcție de rezultatul ECG, medicii pot diferenția între:

• infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST (STEMI), care necesită reperfuzie de urgență;
• infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI), care necesită și el tratament rapid, însă strategia terapeutică poate fi diferită.

Este important de reținut că un EKG normal nu exclude întotdeauna un infarct aflat în fază foarte precoce. Dacă suspiciunea clinică rămâne ridicată, sunt necesare investigații suplimentare și monitorizare.

Analize de sânge – troponinele cardiace

Troponinele sunt proteine eliberate în sânge atunci când celulele mușchiului inimii sunt afectate.

Determinarea troponinei reprezintă unul dintre cele mai importante teste pentru confirmarea infarctului miocardic.

În funcție de momentul prezentării la spital, medicul poate recomanda repetarea analizelor la intervale de timp stabilite prin protocoalele de urgență, deoarece valorile pot crește progresiv în primele ore.

Ecocardiografia

Ecocardiografia utilizează ultrasunete pentru a evalua structura și funcția inimii.

În contextul unui infarct, aceasta poate oferi informații despre:

• capacitatea de contracție a inimii;
• zonele afectate ale miocardului;
• funcția valvelor cardiace;
• eventualele complicații.

Ecocardiografia completează celelalte investigații, dar nu înlocuiește ECG-ul sau analizele de sânge.

Coronarografia

Dacă investigațiile confirmă sau indică un risc mare de infarct, medicul poate recomanda efectuarea unei coronarografii.

Aceasta este procedura prin care se vizualizează arterele coronare cu ajutorul unei substanțe de contrast și al razelor X.

Coronarografia permite identificarea:

• arterei blocate;
• gradului de îngustare;
• numărului de vase afectate;
• celei mai potrivite metode de tratament.

Angioplastia coronariană și implantarea unui stent

Dacă se identifică o arteră blocată care poate fi tratată prin intervenție, medicul cardiolog intervenționist poate efectua angioplastia coronariană percutană.

Procedura constă în:

1. introducerea unui cateter printr-o arteră (de obicei la nivelul încheieturii mâinii sau al zonei inghinale);
2. avansarea acestuia până la nivelul arterei coronare afectate;
3. dilatarea zonei îngustate cu un balon;
4. implantarea, în multe cazuri, a unui stent, care ajută la menținerea arterei deschise și la restabilirea fluxului de sânge.

La pacienții eligibili, angioplastia realizată în timp util reprezintă tratamentul de elecție pentru infarctul miocardic cu supradenivelare de segment ST.

Tabel – Investigații utilizate în diagnosticul infarctului

Investigație	Rol principal
Electrocardiogramă (ECG)	Evidențiază modificări electrice sugestive pentru infarct
Troponine cardiace	Confirmă afectarea mușchiului inimii
Ecocardiografie	Evaluează funcția și structura inimii
Coronarografie	Identifică arterele coronare îngustate sau blocate
Angiografie coronariană prin CT*	Poate fi utilizată în anumite situații pentru evaluarea arterelor coronare, însă nu înlocuiește coronarografia invazivă în infarctul acut

*Investigația recomandată depinde de contextul clinic și de aprecierea echipei medicale.

Ce trebuie să faci dacă suspectezi un infarct?

În cazul unui infarct miocardic, fiecare minut contează. Cu cât tratamentul este inițiat mai repede, cu atât șansele de a limita afectarea mușchiului inimii și de a preveni complicațiile sunt mai mari.

Dacă tu sau o persoană din apropiere prezentați simptome sugestive pentru un infarct:

• apelează imediat 112;
• descrie cât mai clar simptomele și momentul în care au început;
• evită deplasarea cu autoturismul personal dacă simptomele sunt severe, deoarece starea se poate agrava pe drum;
• rămâi în repaus până la sosirea echipajului medical.

Dacă persoana își pierde starea de conștiență și nu respiră normal, martorii trebuie să înceapă manevrele de resuscitare cardio-respiratorie și să urmeze instrucțiunile oferite de dispeceratul serviciului de urgență.

Important: Nu încerca să stabilești singur dacă este sau nu vorba despre un infarct. Unele simptome pot avea alte cauze, însă doar evaluarea medicală poate confirma diagnosticul și permite inițierea tratamentului adecvat.

Cum poate fi prevenit infarctul la femei?

Deși nu toți factorii de risc pot fi controlați, numeroase măsuri contribuie la reducerea semnificativă a probabilității de apariție a unui infarct miocardic.

Prevenția începe prin identificarea și controlul factorilor de risc cardiovascular, înainte de apariția simptomelor.

Monitorizează tensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru infarct și accident vascular cerebral.

Deoarece poate evolua fără simptome, este recomandată măsurarea periodică a tensiunii arteriale și respectarea tratamentului prescris, atunci când acesta este necesar.

Controlează colesterolul și glicemia

Valorile crescute ale colesterolului LDL și diabetul zaharat accelerează procesul de ateroscleroză și favorizează apariția bolii coronariene.

Analizele de sânge efectuate periodic permit depistarea precoce a acestor probleme și inițierea măsurilor de tratament sau schimbare a stilului de viață.

Adoptă o alimentație echilibrată

O alimentație sănătoasă pentru inimă include:

• legume și fructe în fiecare zi;
• cereale integrale;
• pește, în special pește gras bogat în acizi grași Omega-3;
• leguminoase;
• nuci și semințe;
• ulei de măsline ca sursă principală de grăsimi.

În același timp, este recomandată limitarea consumului de:

• alimente ultraprocesate;
• produse bogate în sare;
• băuturi îndulcite;
• grăsimi saturate și grăsimi trans.

Fă mișcare în mod regulat

Activitatea fizică regulată contribuie la:

• controlul tensiunii arteriale;
• reducerea colesterolului LDL;
• îmbunătățirea sensibilității la insulină;
• controlul greutății corporale;
• reducerea stresului.

În lipsa unor contraindicații medicale, adulților li se recomandă, în general, cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, completate de exerciții pentru întărirea musculaturii în două sau mai multe zile pe săptămână.

Renunță la fumat

Fumatul afectează vasele de sânge, favorizează formarea plăcilor de aterom și crește riscul de infarct miocardic.

Beneficiile renunțării apar încă din primele luni și continuă să crească în timp, indiferent de vârsta la care este făcut acest pas.

Menține o greutate sănătoasă

Excesul ponderal, în special acumularea de grăsime în zona abdominală, este asociat cu un risc mai mare de:

• hipertensiune arterială;
• diabet zaharat de tip 2;
• dislipidemie;
• boală coronariană.

Scăderea în greutate, atunci când este recomandată de medic, poate contribui la reducerea riscului cardiovascular.

Mergi la controale cardiologice dacă ai factori de risc

Evaluarea cardiologică este recomandată în special persoanelor care:

• au hipertensiune arterială;
• au colesterol crescut;
• au diabet zaharat;
• fumează sau au fumat o perioadă îndelungată;
• au antecedente familiale de infarct miocardic sau moarte subită cardiacă;
• au avut complicații în timpul sarcinii, precum preeclampsie sau diabet gestațional;
• prezintă simptome precum durere în piept, palpitații sau lipsă de aer.

În funcție de situație, medicul poate recomanda investigații precum electrocardiograma, ecocardiografia, monitorizarea Holter, testul de efort sau alte examinări necesare pentru evaluarea riscului cardiovascular.

Mit sau adevăr?

Afirmație	Răspuns	Explicație
Inima femeilor este protejată complet până la menopauză.	❌ Mit	Estrogenii oferă un anumit efect protector, dar femeile tinere pot face infarct, mai ales dacă au factori de risc importanți.
Dacă nu ai dureri puternice în piept, nu poate fi infarct.	❌ Mit	Unele persoane, în special femeile, pot avea simptome precum lipsă de aer, greață sau dureri în spate, însă durerea toracică rămâne frecventă.
Diabetul crește riscul de infarct la femei.	✅ Adevăr	Diabetul este un factor de risc cardiovascular major și poate avea un impact deosebit asupra riscului femeilor.
Hipertensiunea arterială poate favoriza infarctul.	✅ Adevăr	Valorile crescute ale tensiunii afectează vasele de sânge și accelerează ateroscleroza.
Apelarea rapidă la 112 poate salva mușchiul inimii.	✅ Adevăr	Tratamentul instituit precoce crește șansele de limitare a leziunilor și de recuperare.

Infarctul miocardic nu este o afecțiune exclusiv masculină și nu se manifestă întotdeauna la fel la toate persoanele. Deși durerea sau presiunea în piept rămâne simptomul cel mai frecvent atât la femei, cât și la bărbați, femeile pot prezenta mai des manifestări precum lipsa de aer, greața, oboseala accentuată sau durerile în spate și mandibulă, ceea ce poate întârzia recunoașterea unei urgențe medicale.

Cunoașterea acestor semne, controlul factorilor de risc și prezentarea rapidă la spital atunci când apar simptome sugestive sunt esențiale pentru limitarea afectării mușchiului inimii și pentru îmbunătățirea șanselor de recuperare.

Dacă ai factori de risc cardiovascular, antecedente familiale de boli de inimă sau simptome precum dureri în piept, palpitații ori dificultăți de respirație, un consult cardiologic poate ajuta la evaluarea stării de sănătate și la stabilirea unui plan personalizat de prevenție și monitorizare. Programează-te rapid la Spitalul de Cardiologie Elytis!

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 17.07.2026

Referințe: 

• Byrne, Robert A., et al. „2023 ESC Guidelines for the Management of Acute Coronary Syndromes.” European Heart Journal, vol. 44, no. 38, 2023, pp. 3720–3826. Oxford University Press, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad191. 
• Lawton, Jennifer S., et al. „2025 ACC/AHA/ACEP/NAEMSP/SCAI Guideline for the Management of Patients With Acute Coronary Syndromes.” Circulation, American Heart Association, 2025. https://www.ahajournals.org/journal/circ. 
• Mehta, Laxmi S., et al. „Acute Myocardial Infarction in Women: A Scientific Statement From the American Heart Association.” Circulation, vol. 133, no. 9, 2016, pp. 916–947. American Heart Association, https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000000351.
• Vogel, Birgit, et al. „The Lancet Women and Cardiovascular Disease Commission: Reducing the Global Burden by 2030.” The Lancet, vol. 397, no. 10292, 2021, pp. 2385–2438. https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)00684-X