Care este tensiunea arterială normală la copii și adolescenți?

Tensiunea arterială la copii și adolescenți nu se interpretează după aceleași valori folosite la adulți. La copii, tensiunea arterială normală depinde de vârstă, sex și înălțime, iar o valoare care este normală pentru un adolescent poate fi considerată crescută la un copil mai mic.

După vârsta de 13 ani, interpretarea se simplifică: se folosesc praguri fixe, similare celor utilizate la adulți.

Este important ca părinții să știe că o singură valoare crescută nu înseamnă automat că un copil are hipertensiune arterială. Tensiunea poate crește temporar din cauza emoțiilor, fricii, durerii, febrei, efortului fizic sau a unei măsurători efectuate incorect. Diagnosticul de hipertensiune se bazează pe măsurători corecte și repetate, iar uneori medicul poate recomanda monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale timp de 24 de ore.

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor în timp ce inima pompează sângele în organism.

O valoare a tensiunii arteriale are două componente:

• tensiunea sistolică – prima valoare, care reflectă presiunea din artere în momentul în care inima se contractă;
• tensiunea diastolică – a doua valoare, care reflectă presiunea din artere între două bătăi ale inimii, când inima se relaxează.

De exemplu, dacă tensiunea arterială este 110/70 mmHg, valoarea 110 reprezintă tensiunea sistolică, iar 70 tensiunea diastolică.

La copii, ambele valori sunt importante. Dacă tensiunea sistolică și cea diastolică se încadrează în categorii diferite, clasificarea se face în funcție de categoria mai ridicată.

Care este tensiunea arterială normală la copii?

La copiii cu vârsta între 1 și 12 ani, tensiunea arterială se interpretează în funcție de percentile, care țin cont de vârstă, sex și înălțime.

Conform ghidului AAP, tensiunea arterială este considerată:

• normală dacă este sub percentila 90 pentru vârstă, sex și înălțime;
• crescută dacă este egală sau peste percentila 90, dar sub percentila 95, sau dacă este de cel puțin 120/80 mmHg, dar încă sub percentila 95 – se aplică valoarea care conduce la categoria mai ridicată;
• hipertensiune arterială de stadiul 1 dacă valoarea este la sau peste percentila 95, dar sub percentila 95 + 12 mmHg, sau se situează între 130/80 și 139/89 mmHg, folosindu-se pragul mai mic;
• hipertensiune arterială de stadiul 2 dacă valoarea este egală sau peste percentila 95 + 12 mmHg sau este de cel puțin 140/90 mmHg, folosindu-se pragul mai mic.

Acesta este motivul pentru care nu putem spune că o anumită valoare, de exemplu 110/70 mmHg, este normală pentru orice copil, fără să ținem cont de vârsta și înălțimea acestuia.

În practica medicală, medicul utilizează tabele de referință pentru a interpreta corect tensiunea arterială a copilului.

Care este tensiunea arterială normală la adolescenți?

Începând cu vârsta de 13 ani, valorile tensiunii arteriale sunt interpretate după praguri fixe:

Categoria tensiunii arteriale	Valoare sistolică	Valoare diastolică
Normală	sub 120 mmHg	și sub 80 mmHg
Tensiune arterială crescută	120–129 mmHg	și sub 80 mmHg
Hipertensiune stadiul 1	130–139 mmHg	sau 80–89 mmHg
Hipertensiune stadiul 2	≥140 mmHg	sau ≥90 mmHg

Clasificarea se face după valoarea cea mai ridicată atunci când tensiunea sistolică și cea diastolică se încadrează în categorii diferite.

De exemplu, o tensiune de 128/85 mmHg la un adolescent de 14 ani nu este considerată normală, deoarece valoarea diastolică de 85 mmHg se încadrează în intervalul hipertensiunii de stadiul 1.

În schimb, o valoare de 125/75 mmHg se încadrează în categoria tensiunii arteriale crescute, nu a hipertensiunii.

De ce tensiunea arterială a copiilor se interpretează diferit de cea a adulților?

Copiii sunt în continuă creștere și dezvoltare. Dimensiunea corpului și a vaselor de sânge se modifică odată cu vârsta, iar valorile tensiunii arteriale cresc, în general, pe măsură ce copilul crește.

De aceea, la copiii mai mici, o valoare care ar fi considerată normală la un adult poate fi prea mare pentru vârsta și dimensiunea lor corporală.

Interpretarea în funcție de percentile permite medicului să compare tensiunea arterială a copilului cu valorile de referință pentru copii de aceeași vârstă, sex și înălțime.

După vârsta de 13 ani, pragurile fixe simplifică evaluarea și permit o tranziție mai ușoară către criteriile utilizate la adulți.

Cum se măsoară corect tensiunea arterială la copii?

O măsurătoare corectă este esențială. O valoare obținută în condiții nepotrivite poate fi mai mare sau mai mică decât tensiunea arterială reală a copilului.

Înainte de măsurare, copilul ar trebui să:

• stea liniștit câteva minute;
• fie așezat confortabil;
• aibă spatele sprijinit;
• țină picioarele relaxate;
• nu vorbească în timpul măsurării;
• aibă brațul sprijinit și poziționat aproximativ la nivelul inimii.

Un aspect foarte important este alegerea manșetei potrivite. O manșetă prea mică poate determina o valoare fals crescută, în timp ce una prea mare poate influența rezultatul în sens opus.

În cabinetul medical, tensiunea poate fi măsurată inițial cu un dispozitiv automat, însă o valoare crescută poate necesita confirmare prin măsurare auscultatorie, în funcție de context și de recomandările medicului.

De ce poate avea copilul tensiunea arterială crescută la medic?

Unii copii pot avea valori mai mari ale tensiunii arteriale în cabinet decât acasă.

Acest fenomen este cunoscut sub numele de hipertensiune de halat alb și poate apărea din cauza emoțiilor sau anxietății asociate consultației.

De aceea, o valoare crescută obținută într-un singur moment nu este suficientă, de obicei, pentru a stabili diagnosticul de hipertensiune arterială.

În anumite situații, medicul poate recomanda monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale (ABPM). Aceasta presupune măsurarea automată a tensiunii la intervale regulate, pe parcursul unei perioade de aproximativ 24 de ore, în condiții de viață obișnuite.

ABPM poate ajuta la diferențierea dintre hipertensiunea de halat alb și hipertensiunea persistentă și poate identifica și situații în care tensiunea este normală în cabinet, dar crescută în afara acestuia, fenomen numit hipertensiune mascată.

O singură valoare crescută înseamnă că un copil are hipertensiune?

Nu. O valoare crescută trebuie interpretată în context.

Tensiunea arterială poate crește temporar atunci când copilul:

• este speriat sau anxios;
• tocmai a făcut efort fizic;
• are febră;
• are dureri;
• este agitat sau plânge;
• a consumat anumite substanțe sau medicamente care pot crește tensiunea;
• nu a stat suficient în repaus înainte de măsurare.

De aceea, medicul poate repeta măsurarea în aceeași consultație sau la vizite ulterioare.

Conform ghidului AAP, diagnosticul de hipertensiune la copii se bazează pe valori crescute confirmate prin măsurători corecte și repetate. Pentru hipertensiunea de stadiul 1 la un copil fără simptome, recomandarea este reevaluarea și monitorizarea progresivă; dacă valorile persistă la mai multe vizite, poate fi indicată monitorizarea ambulatorie și evaluarea suplimentară.

Ce înseamnă tensiune arterială crescută la copii?

Tensiunea arterială crescută este o categorie intermediară între tensiunea normală și hipertensiune.

La copiii cu vârsta între 1 și 12 ani, aceasta este definită prin valori între percentila 90 și percentila 95 sau prin valori care ating 120/80 mmHg, dar rămân sub percentila 95, aplicându-se pragul relevant conform ghidului.

La adolescenții de cel puțin 13 ani, tensiunea arterială este considerată crescută atunci când valoarea sistolică este între 120 și 129 mmHg, iar valoarea diastolică este sub 80 mmHg.

Tensiunea arterială crescută nu înseamnă automat hipertensiune, dar este un semnal care merită urmărit.

În funcție de context, medicul poate recomanda:

• repetarea măsurătorilor;
• monitorizarea tensiunii;
• modificarea stilului de viață;
• evaluarea greutății și a alimentației;
• activitate fizică regulată;
• investigații suplimentare dacă există factori de risc.

Ce este hipertensiunea arterială la copii?

Hipertensiunea arterială înseamnă că presiunea sângelui asupra pereților arterelor este persistent prea mare.

La copii, hipertensiunea poate fi:

• primară, asociată frecvent cu factori precum excesul ponderal, istoricul familial și stilul de viață;
• secundară, determinată de o altă afecțiune medicală.

La copiii mai mici, hipertensiunea secundară este o preocupare importantă și poate fi asociată, printre altele, cu afecțiuni renale, cardiovasculare sau endocrine.

La copiii mai mari și adolescenți, hipertensiunea primară devine mai frecventă, în special în asociere cu excesul ponderal și alți factori de risc cardiovascular.

De aceea, depistarea unei tensiuni arteriale crescute nu înseamnă doar monitorizarea valorii în sine. Medicul trebuie să stabilească și de ce este crescută tensiunea.

Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale la copii?

Una dintre problemele hipertensiunii arteriale este că poate să nu provoace simptome evidente.

Un copil poate avea tensiune arterială crescută fără să se plângă de nimic. De aceea, măsurarea tensiunii arteriale în cadrul consultațiilor medicale are un rol important în depistarea precoce.

Atunci când tensiunea este foarte crescută sau când hipertensiunea este severă, pot apărea simptome precum:

• dureri de cap;
• amețeli;
• tulburări de vedere;
• greață sau vărsături;
• palpitații;
• dificultăți de respirație;
• dureri toracice;
• oboseală neobișnuită.

Aceste simptome nu sunt specifice exclusiv hipertensiunii și pot avea numeroase alte cauze.

O durere de cap sau o amețeală izolată nu înseamnă că un copil are hipertensiune. Dacă simptomele sunt persistente, severe sau se asociază cu valori mari ale tensiunii, copilul trebuie evaluat medical.

De ce este importantă hipertensiunea arterială la copii?

Hipertensiunea arterială nu trebuie privită doar ca o problemă a adulților.

Atunci când tensiunea arterială rămâne crescută în timp, poate afecta vasele de sânge și organe precum inima, rinichii, creierul și ochii.

La copii și adolescenți, depistarea și controlul hipertensiunii pot contribui la reducerea riscului cardiovascular pe termen lung.

În plus, hipertensiunea pediatrică poate fi uneori un semn al unei alte probleme de sănătate care necesită diagnostic și tratament. De aceea, o valoare crescută persistent nu trebuie ignorată.

Ce poate crește tensiunea arterială la copii și adolescenți?

Tensiunea arterială poate fi influențată de numeroși factori.

Printre factorii asociați cu valori crescute se numără:

• excesul ponderal și obezitatea;
• alimentația dezechilibrată;
• consumul excesiv de sare;
• lipsa activității fizice;
• istoricul familial de hipertensiune;
• anumite boli renale;
• anumite boli cardiovasculare;
• unele afecțiuni endocrine;
• anumite medicamente;
• tulburările de somn, inclusiv apneea obstructivă în somn.

La unii copii, hipertensiunea poate avea o cauză medicală identificabilă. De aceea, evaluarea trebuie adaptată vârstei și istoricului fiecărui pacient.

Când trebuie consultat medicul pentru tensiune arterială crescută?

Este recomandat ca părinții să discute cu medicul dacă:

• copilul are în mod repetat valori crescute ale tensiunii;
• tensiunea este crescută la mai multe consultații;
• există antecedente familiale importante de hipertensiune sau boli cardiovasculare;
• copilul are exces ponderal sau obezitate;
• există o boală renală sau cardiacă cunoscută;
• copilul are simptome asociate cu valori crescute ale tensiunii;
• medicul de familie sau pediatrul recomandă o evaluare cardiologică.

Pentru copiii cu valori persistent crescute, medicul poate recomanda evaluare suplimentară și, în funcție de caz, consult cardiologic pediatric sau nefrologic pediatric.

Când devine tensiunea arterială o urgență?

O tensiune arterială foarte mare, în special atunci când este asociată cu simptome precum durere toracică severă, dificultăți de respirație, tulburări neurologice, confuzie, convulsii sau tulburări importante de vedere, necesită evaluare medicală urgentă.

În cazul unei valori foarte mari măsurate accidental, este important ca măsurarea să fie repetată corect, după ce copilul stă liniștit, dacă starea clinică permite acest lucru. Dacă valoarea rămâne foarte crescută sau copilul are simptome, este necesară evaluare medicală promptă.

Ghidul AAP recomandă ca o valoare care se încadrează în hipertensiunea de stadiul 2 să fie reevaluată rapid, în decurs de aproximativ o săptămână sau să fie urmată de trimitere la un specialist; dacă există simptome, evaluarea trebuie făcută imediat.

Cum poate fi prevenită hipertensiunea la copii?

Nu toate cazurile de hipertensiune pot fi prevenite, mai ales atunci când există cauze medicale sau factori genetici.

Totuși, un stil de viață sănătos poate contribui la menținerea unei tensiuni arteriale normale.

Recomandările generale includ:

• alimentație echilibrată;
• consum adecvat de fructe și legume;
• limitarea excesului de sare;
• activitate fizică regulată;
• menținerea unei greutăți sănătoase;
• reducerea timpului petrecut sedentar;
• somn suficient și de bună calitate;
• evitarea fumatului și a expunerii la fumul de tutun.

La copiii și adolescenții cu hipertensiune sau tensiune arterială crescută, recomandările trebuie personalizate de medic. La copiii cu istoric familial sugestiv, testele de screening si un consult genetic pot fi recomandate. 

Depistarea precoce a hipertensiunii arteriale la copii și adolescenți este importantă pentru protejarea sănătății cardiovasculare pe termen lung. Dacă aveți nelămuriri privind valorile tensiunii arteriale ale copilului, programați o evaluare cardiologică pediatrică!

Întrebări frecvente despre tensiunea arterială la copii

Ultima revizuire medicală: 28.07.2026

Referințe: 

• Flynn, Joseph T., et al. “Clinical Practice Guideline for Screening and Management of High Blood Pressure in Children and Adolescents.” Pediatrics, vol. 140, no. 3, 2017, e20171904. American Academy of Pediatrics, https://doi.org/10.1542/peds.2017-1904.
• Flynn, Joseph T., et al. “Ambulatory Blood Pressure Monitoring in Children and Adolescents: 2022 Update: A Scientific Statement From the American Heart Association.” Hypertension, vol. 79, no. 7, 2022, pp. e114–e124. American Heart Association, https://doi.org/10.1161/HYP.0000000000000215.
• Flynn, Joseph T., et al. “Diagnosis, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Children and Adolescents.” Pediatrics, vol. 142, no. 3, 2018, e20182096. American Academy of Pediatrics, https://doi.org/10.1542/peds.2018-2096.