Infarct sau atac de panică? Cum faci diferența între simptome

Durerea în piept, senzația de lipsă de aer, palpitațiile, transpirațiile și amețeala pot apărea atât în timpul unui atac de panică, cât și în cazul unui infarct miocardic. Din acest motiv, cele două situații pot fi uneori dificil de diferențiat doar pe baza simptomelor.

Cea mai importantă regulă este să nu presupui că simptomele sunt cauzate de anxietate atunci când sunt noi, intense sau neobișnuite pentru tine. Un infarct poate avea manifestări diferite de la o persoană la alta, iar uneori simptomele nu sunt foarte intense.

În cazul unei dureri toracice suspecte, mai ales dacă este însoțită de dificultăți de respirație, transpirații reci, greață, stare de slăbiciune sau durere care se extinde către braț, umăr, spate, gât sau mandibulă, este necesară evaluarea medicală de urgență.

Un atac de panică poate produce simptome foarte asemănătoare și poate fi extrem de intens, însă diagnosticul de infarct nu poate fi exclus doar pentru că persoana este anxioasă sau pentru că simptomele seamănă cu un episod anterior de panică.

Ce este un infarct miocardic?

Infarctul miocardic apare atunci când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat sau redus sever. Cel mai frecvent, cauza este obstrucția unei artere coronare, de obicei prin formarea unui cheag de sânge pe o placă de aterom care s-a rupt.

Fără un aport suficient de sânge și oxigen, mușchiul inimii începe să sufere. Cu cât tratame tul este instituit mai repede, cu atât cresc șansele de a limita afectarea mușchiului cardiac.

De aceea, infarctul este o urgență medicală.

Simptomele clasice pot include:

• presiune, apăsare sau durere în piept;
• senzație de constricție sau strângere toracică;
• durere care se poate extinde către unul sau ambele brațe;
• durere în umăr, spate, gât sau mandibulă;
• dificultăți de respirație;
• transpirații reci;
• greață sau vărsături;
• amețeală;
• slăbiciune bruscă;
• senzația de moarte iminentă.

Nu toate persoanele cu infarct prezintă toate aceste simptome.

Ce este un atac de panică?

Un atac de panică este un episod brusc de frică intensă sau disconfort sever, care apare de obicei rapid și poate atinge intensitatea maximă în câteva minute. Poate apărea în contextul unei tulburări de panică, dar un episod izolat nu înseamnă automat că persoana are această afecțiune.

În timpul unui atac de panică pot apărea:

• palpitații;
• accelerarea ritmului cardiac;
• senzație de lipsă de aer;
• respirație rapidă;
• senzație de sufocare;
• durere sau disconfort în piept;
• tremur;
• transpirații;
• amețeală;
• furnicături;
• senzație de amorțeală;
• greață;
• senzația de pierdere a controlului;
• frica intensă de a muri;
• senzația că „se întâmplă ceva grav”.

Intensitatea simptomelor poate fi foarte mare. De aceea, pentru o persoană care trece printr-un atac de panică, senzațiile sunt reale și pot fi extrem de înspăimântătoare.

Infarct sau atac de panică? Care sunt principalele diferențe?

Există anumite caracteristici care pot orienta medicul către una dintre cele două situații, însă simptomele singure nu sunt întotdeauna suficiente pentru a face diferența cu certitudine.

Caracteristică	Infarct miocardic	Atac de panică
Durere/disconfort în piept	Frecvent, poate fi presiune, apăsare sau constricție	Poate apărea, uneori ca durere ascuțită sau disconfort
Debut	Poate apărea brusc sau progresiv	De obicei apare brusc
Durata	Poate persista sau reveni	Adesea atinge intensitatea maximă în câteva minute și apoi se reduce
Iradierea durerii	Poate merge către braț, umăr, spate, gât sau mandibulă	Mai puțin tipică
Lipsa de aer	Frecventă	Frecventă
Palpitații	Pot apărea	Foarte frecvente
Transpirații	Pot fi importante, inclusiv transpirații reci	Pot apărea
Greață/vărsături	Pot apărea	Pot apărea
Amețeală	Poate apărea	Frecventă
Frica intensă	Poate apărea	Foarte frecventă
Legătura cu efortul	Poate exista	Nu este obligatorie
Diagnostic	Necesită evaluare medicală	Se stabilește după excluderea altor cauze medicale

Aceste diferențe sunt orientative, nu diagnostice. De exemplu, un atac de panică poate produce o durere toracică foarte intensă, iar un infarct poate apărea fără durerea toracică „clasică”. De aceea, atunci când există suspiciunea unui infarct, este mai sigur să soliciți evaluare medicală decât să încerci să stabilești singur cauza simptomelor.

Cum este durerea în piept în cazul unui infarct?

Durerea asociată infarctului este descrisă frecvent ca:

• presiune;
• apăsare;
• strângere;
• greutate;
• senzație de „menghină” sau constricție.

Poate fi localizată în centrul sau partea stângă a pieptului și poate dura mai mult de câteva minute. neori, simptomele pot să dispară și să reapară.

Durerea se poate extinde către:

• brațul stâng;
• ambele brațe;
• umăr;
• spate;
• gât;
• mandibulă.

Totuși, infarctul nu se manifestă întotdeauna prin durere toracică tipică. Unele persoane pot prezenta predominant:

• lipsă de aer;
• oboseală bruscă;
• greață;
• transpirații;
• amețeală;
• disconfort în partea superioară a abdomenului.

Acest lucru poate fi întâlnit mai frecvent la femei, la persoanele vârstnice și la cei cu diabet, dar simptomele atipice pot apărea la oricine.

Cum este durerea în piept în cazul unui atac de panică?

Durerea toracică din timpul unui atac de panică poate fi foarte intensă.

Poate fi descrisă ca:

• înțepătură;
• durere ascuțită;
• apăsare;
• constricție;
• senzație de nod sau strângere în piept.

Uneori, persoana poate avea impresia că nu poate respira sau că urmează să moară.

Aceste simptome pot fi amplificate de respirația rapidă și superficială, care poate determina modificări ale nivelului de dioxid de carbon din sânge și poate contribui la amețeală, furnicături și senzația de sufocare. Chiar dacă simptomele sunt compatibile cu un atac de panică, un prim episod de durere toracică severă nu trebuie diagnosticat automat ca atac de panică.

Palpitațiile înseamnă infarct?

Nu. Palpitațiile sunt senzația că inima bate:

• prea repede;
• prea puternic;
• neregulat;
• cu pauze;
• sau că „sare” o bătaie.

Palpitațiile pot apărea din numeroase cauze. Printre acestea se numără:

• stresul;
• anxietatea;
• atacurile de panică;
• cafeina;
• lipsa somnului;
• deshidratarea;
• febra;
• anumite medicamente;
• extrasistolele;
• aritmiile cardiace.

Palpitațiile pot apărea și în contextul unor probleme cardiovasculare, inclusiv al unor tulburări de ritm. Dacă sunt frecvente, prelungite sau asociate cu durere în piept, leșin, dificultăți de respirație sau amețeală severă, este recomandată evaluarea medicală.

Lipsa de aer este mai degrabă simptom de infarct sau de panică?

Lipsa de aer poate apărea în ambele situații. În timpul unui atac de panică, persoana poate simți că nu poate inspira suficient aer, chiar dacă nivelul oxigenului din sânge este normal. În cazul unui infarct, lipsa de aer poate apărea deoarece inima nu mai funcționează eficient sau pentru că există o afectare importantă a circulației.

Lipsa de aer asociată cu:

• durere sau presiune toracică;
• transpirații reci;
• slăbiciune;
• greață;
• amețeală;
• durere care iradiază;

trebuie evaluată rapid.

Poate un atac de panică să provoace un infarct?

În mod obișnuit, un atac de panică nu provoacă direct un infarct. Totuși, stresul intens și creșterea bruscă a activității sistemului nervos simpatic pot determina creșterea pulsului și a tensiunii arteriale și pot produce simptome cardiovasculare.

Există, de asemenea, o afecțiune numită sindrom Takotsubo, cunoscută popular ca „sindromul inimii frânte”, care poate apărea după un stres emoțional sau fizic intens și poate imita un infarct. Această afecțiune nu este același lucru cu un atac de panică și necesită evaluare medicală.

De aceea, o durere toracică intensă apărută după un eveniment emoțional puternic nu trebuie atribuită automat anxietății.

Poți avea un atac de panică în timpul unui infarct?

Da. O persoană care suferă un infarct poate experimenta frică intensă, anxietate și senzația că urmează să moară. Aceste stări emoționale pot fi o reacție la simptomele fizice și la activarea intensă a sistemului nervos. Din acest motiv, faptul că persoana se simte panicată nu înseamnă că nu poate avea un infarct.

Acesta este unul dintre motivele pentru care diferențierea nu trebuie făcută exclusiv pe baza stării emoționale.

Cum se pune diagnosticul de infarct?

Diagnosticul infarctului nu se stabilește doar după simptome. În funcție de situație, medicii utilizează:

• electrocardiograma (EKG);
• analize de sânge, în special troponina;
• evaluarea clinică;
• monitorizarea funcțiilor vitale;
• investigații imagistice;
• uneori, coronarografia.

EKG-ul poate oferi informații importante despre activitatea electrică a inimii. Troponina este un marker care poate crește atunci când există afectarea mușchiului cardiac.

În anumite situații, medicii pot repeta analiza pentru a urmări evoluția valorilor.

Cum este diagnosticat un atac de panică?

Diagnosticul unui atac de panică se bazează pe simptome și pe evaluarea clinică.

În cazul unui prim episod cu durere toracică, palpitații sau dificultăți de respirație, medicul poate recomanda investigații pentru a exclude cauze medicale, în special cardiovasculare.

În funcție de simptome, acestea pot include:

• EKG;
• măsurarea tensiunii arteriale;
• analize de sânge;
• evaluarea funcției tiroidiene;
• monitorizare Holter;
• ecocardiografie;
• alte investigații recomandate de medic.

Dacă investigațiile nu identifică o cauză cardiacă, iar simptomele sunt compatibile cu un atac de panică, pacientul poate fi îndrumat către evaluare psihologică sau psihiatrică.

Când trebuie să suspectezi un infarct?

Solicită ajutor medical de urgență dacă ai o durere sau presiune în piept care:

• este intensă sau neobișnuită;
• durează mai mult de câteva minute;
• revine după ce a dispărut;
• apare împreună cu lipsă de aer;
• este asociată cu transpirații reci;
• este însoțită de greață sau vărsături;
• se extinde către braț, umăr, spate, gât sau mandibulă;
• apare împreună cu amețeală sau slăbiciune severă.

Nu aștepta să vezi dacă simptomele „trec de la sine” atunci când există suspiciunea unui infarct.

În cazul unui infarct, timpul până la instituirea tratamentului este esențial.

Poți face infarct dacă ești tânăr?

Da. Deși infarctul este mai frecvent la persoanele de vârstă mijlocie și înaintată, acesta poate apărea și la adulții tineri.

Factorii de risc pot include:

• fumatul;
• hipertensiunea arterială;
• colesterolul crescut;
• diabetul;
• obezitatea;
• sedentarismul;
• antecedentele familiale;
• anumite boli genetice;
• consumul de droguri stimulante;
• unele boli inflamatorii sau autoimune.

De ce este important să nu confunzi infarctul cu un atac de panică?

Pentru că cele două situații necesită abordări complet diferite.

Un atac de panică poate fi tratat și gestionat prin intervenții psihologice și, atunci când este necesar, prin tratament recomandat de medic.

Un infarct necesită intervenție medicală rapidă pentru restabilirea fluxului de sânge către mușchiul inimii.

Dacă o persoană cu infarct presupune că are doar un atac de panică și amână evaluarea medicală, poate pierde timp prețios. Pe de altă parte, persoanele cu atacuri de panică recurente pot ajunge să se teamă permanent că fiecare episod reprezintă un infarct.

Soluția nu este ignorarea simptomelor, ci evaluarea corectă și stabilirea unui diagnostic.

Ce faci dacă nu știi dacă ai un infarct sau un atac de panică?

Dacă simptomele sunt intense, noi sau diferite de ceea ce ai mai experimentat, nu încerca să stabilești singur diagnosticul.

În special dacă ai:

• durere sau presiune în piept;
• dificultăți de respirație;
• transpirații reci;
• greață;
• amețeală;
• durere care iradiază către braț, spate, gât sau mandibulă;

este necesară evaluare medicală urgentă.

Este preferabil să fie exclus un infarct decât să presupui că simptomele sunt cauzate de anxietate și să amâni tratamentul.

Ce trebuie să reții despre infarct și atacul de panică?

Infarctul și atacul de panică pot avea simptome asemănătoare, iar diferențierea nu este întotdeauna posibilă doar pe baza senzațiilor resimțite.

Cele mai importante lucruri de reținut sunt:

• ambele pot provoca durere sau disconfort în piept;
• ambele pot provoca palpitații și dificultăți de respirație;
• ambele pot determina transpirații și amețeală;
• un atac de panică poate fi extrem de intens;
• infarctul poate avea simptome atipice și nu apare întotdeauna cu durere toracică severă;
• frica intensă nu exclude un infarct;
• dispariția simptomelor nu înseamnă întotdeauna că pericolul a trecut;
• diagnosticul de infarct necesită evaluare medicală, EKG și, de regulă, analize de sânge;
• în cazul simptomelor suspecte, este mai sigur să soliciți evaluare medicală decât să presupui că este vorba despre anxietate.

Dacă ai o durere toracică nouă sau neobișnuită și nu știi dacă este un atac de panică sau un infarct, nu încerca să faci diferența singur. Cere ajutor medical.

Când este recomandat consultul cardiologic?

Dacă ai avut episoade repetate de durere în piept, palpitații, dificultăți de respirație sau amețeli și nu ai o explicație clară pentru acestea, un consult cardiologic poate ajuta la identificarea cauzei.

Medicul cardiolog poate recomanda, în funcție de simptome:

• EKG;
• ecografie cardiacă;
• monitorizare Holter EKG;
• monitorizare Holter de tensiune;
• test de efort;
• analize de sânge;
• alte investigații cardiologice.

Nu orice durere în piept este un infarct și nu orice episod de palpitații înseamnă o problemă cardiacă. Dar niciun simptom nou sau neobișnuit nu trebuie ignorat doar pentru că pare a fi provocat de anxietate.

O evaluare medicală corectă poate face diferența între o urgență cardiovasculară și un episod de panică și poate permite stabilirea tratamentului potrivit. Fă rapid o programare!

Întrebări frecvente despre infarct și atacul de panică

Ultima revizuire medicală: 4.08.2026

Referințe: 

• Byrne, Robert A., et al. “2023 ESC Guidelines for the Management of Acute Coronary Syndromes.” European Heart Journal, vol. 44, no. 38, 2023, pp. 3720–3826, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehad191.
• Gulati, Martha, et al. “2021 AHA/ACC/ASE/CHEST/SAEM/SCCT/SCMR Guideline for the Evaluation and Diagnosis of Chest Pain.” Circulation, vol. 144, no. 22, 2021, pp. e368–e454, https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000001029.
• Potokar, J. P., and D. J. Nutt. “Chest Pain: Panic Attack or Heart Attack?” International Journal of Clinical Practice, vol. 54, no. 2, 2000, pp. 110–114, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10824366/.