De ce apare infarctul la persoane tinere? Factori de risc și semne de alarmă

Infarctul miocardic este asociat adesea cu vârsta înaintată, însă poate apărea și la persoane tinere. Deși riscul cardiovascular crește odată cu vârsta, un infarct la 30, 40 sau 50 de ani nu este imposibil și poate avea cauze multiple.

Fumatul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, diabetul, obezitatea și istoricul familial de boli cardiovasculare pot crește riscul de infarct la vârste tinere. În anumite situații, infarctul poate apărea și în absența factorilor de risc clasici, de exemplu în cazul unor boli genetice, al unor afecțiuni inflamatorii sau autoimune ori al consumului de substanțe stimulante.

Un infarct la o persoană tânără trebuie luat la fel de în serios ca unul apărut la o persoană în vârstă. Simptomele pot fi similare, dar uneori pot fi mai puțin tipice și pot fi confundate cu anxietatea, un atac de panică, oboseala sau probleme digestive. Recunoașterea semnelor de alarmă și evaluarea rapidă sunt esențiale.

Poți face infarct dacă ești tânăr?

Da.Infarctul miocardic poate apărea la orice vârstă, deși este mai frecvent la seniori. La persoanele tinere, cauzele pot fi diferite de cele întâlnite cel mai frecvent la vârste înaintate.

Ateroscleroza rămâne o cauză importantă, dar pot exista și alte mecanisme, precum:

• ruperea unei plăci de aterom;
• formarea unui cheag de sânge;
• spasmul unei artere coronare;
• disecția spontană a unei artere coronare;
• anomalii ale arterelor coronare;
• inflamația vaselor de sânge;
• tulburări de coagulare;
• consumul unor substanțe stimulante.

De aceea, faptul că o persoană este tânără nu exclude posibilitatea unui infarct.

Care sunt principalele cauze ale infarctului la persoane tinere?

Ateroscleroza prematură

Ateroscleroza reprezintă acumularea progresivă de colesterol și alte substanțe în pereții arterelor. În timp, aceste acumulări pot forma plăci de aterom care îngustează arterele coronare.

Dacă o placă se rupe, organismul poate forma un cheag de sânge în acea zonă. Cheagul poate bloca fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii și poate provoca un infarct.

Ateroscleroza poate evolua ani de zile fără simptome. De aceea, o persoană aparent sănătoasă poate descoperi uneori existența unei boli coronariene abia în momentul apariției unui eveniment cardiovascular.

Fumatul

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc cardiovascular care pot fi preveniți. Substanțele din fumul de țigară afectează pereții vaselor de sânge, favorizează inflamația și contribuie la formarea plăcilor de aterom.

Fumatul poate crește riscul de infarct chiar și la persoane relativ tinere.

Riscul este influențat de:

• numărul de țigări consumate;
• durata fumatului;
• vârsta la care a început fumatul;
• asocierea cu alți factori de risc.

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea riscului cardiovascular.

Hipertensiunea arterială

Tensiunea arterială crescută poate afecta în timp pereții arterelor și poate contribui la dezvoltarea aterosclerozei. 

Problema este că hipertensiunea poate să nu provoace simptome. O persoană tânără poate avea tensiune arterială crescută ani de zile fără să știe. De aceea, măsurarea periodică a tensiunii arteriale este importantă chiar și la vârste tinere.

Colesterolul crescut

Nivelurile crescute de colesterol LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”, pot contribui la formarea plăcilor de aterom. În anumite situații, colesterolul foarte crescut poate avea o cauză genetică.

Hipercolesterolemia familială este o afecțiune ereditară care poate determina valori foarte mari ale colesterolului LDL și poate crește riscul de boală cardiovasculară prematură.

Persoanele cu antecedente familiale de infarct la vârste tinere ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea profilului lipidic.

Diabetul zaharat

Diabetul poate afecta vasele de sânge și crește riscul de boli cardiovasculare. Riscul poate fi influențat de durata diabetului, controlul glicemiei și prezența altor factori de risc.

Diabetul asociat cu hipertensiune, colesterol crescut, fumat sau obezitate poate crește și mai mult riscul cardiovascular.

Obezitatea

Obezitatea este asociată cu numeroși factori de risc cardiovascular. Poate favoriza apariția:

• hipertensiunii;
• diabetului de tip 2;
• colesterolului crescut;
• inflamației cronice;
• apneei obstructive în somn.

Prin aceste mecanisme, excesul ponderal poate contribui indirect și direct la creșterea riscului de infarct.

Sedentarismul

Lipsa activității fizice poate contribui la apariția obezității și a factorilor de risc metabolici.

Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, îmbunătățește controlul tensiunii arteriale și poate contribui la menținerea unui profil lipidic favorabil. Sedentarismul nu trebuie privit izolat, ci în contextul stilului de viață general.

Alimentația dezechilibrată

O dietă bogată în:

• sare;
• grăsimi saturate;
• alimente ultraprocesate;
• zaharuri adăugate;

poate contribui la apariția factorilor de risc cardiovascular.

În schimb, o alimentație echilibrată, bazată pe legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește și surse sănătoase de grăsimi, poate contribui la protejarea sănătății cardiovasculare.

Stresul poate provoca infarct la tineri?

Stresul este frecvent menționat în legătură cu sănătatea inimii. Stresul cronic poate influența indirect riscul cardiovascular prin:

• creșterea tensiunii arteriale;
• tulburări de somn;
• alimentație dezechilibrată;
• sedentarism;
• fumat;
• consum crescut de alcool;
• creșterea nivelului de hormoni de stres.

Un stres emoțional foarte intens poate fi asociat și cu sindromul Takotsubo, o afecțiune care poate imita un infarct.

Este important însă ca sindromul Takotsubo să nu fie confundat cu infarctul miocardic clasic. Mecanismele sunt diferite și diagnosticul necesită investigații cardiologice.

Poate consumul de droguri provoca infarct la tineri?

Da. Unele substanțe stimulante pot crește semnificativ riscul cardiovascular. Cocaina și amfetaminele, de exemplu, pot determina:

• creșterea tensiunii arteriale;
• accelerarea ritmului cardiac;
• spasmul arterelor coronare;
• creșterea necesarului de oxigen al inimii.

Aceste mecanisme pot contribui la apariția unui infarct chiar și la persoane tinere fără ateroscleroză severă.

Un risc poate exista și în cazul anumitor substanțe utilizate recreațional sau al unor produse cu compoziție incertă. 

Dacă un pacient prezintă simptome cardiovasculare și consumă substanțe stimulante, este important ca acest lucru să fie comunicat medicului. Informația poate influența diagnosticul și tratamentul.

Pot suplimentele pentru sportivi crește riscul de infarct?

Unele produse utilizate pentru creșterea performanței fizice sau a masei musculare pot avea efecte cardiovasculare. În special, utilizarea steroizilor anabolizanți fără indicație medicală poate fi asociată cu:

• creșterea tensiunii arteriale;
• modificări ale profilului lipidic;
• afectarea funcției cardiovasculare;
• creșterea riscului de evenimente cardiovasculare.

Riscul depinde de substanță, doză, durata utilizării și asocierea cu alți factori de risc.

Nu toate suplimentele alimentare au aceleași efecte, însă produsele cu ingrediente stimulante sau cu compoziție incertă pot reprezenta un risc.

Poate infarctul apărea fără factori de risc?

Da. Deși factorii de risc clasici sunt importanți, există situații în care infarctul apare la persoane care nu prezintă factorii obișnuiți.

Printre cauzele posibile se numără:

• disecția spontană a arterei coronare;
• spasmul coronarian;
• embolia coronariană;
• tulburările de coagulare;
• anumite boli autoimune;
• inflamația vaselor de sânge;
• anomalii congenitale ale arterelor coronare.

Aceste cauze sunt mai rare, dar pot fi importante în special la pacienții tineri.

Ce este disecția spontană a arterei coronare?

Disecția spontană a arterei coronare, cunoscută și sub denumirea SCAD, apare atunci când se produce o leziune în peretele unei artere coronare și se formează o acumulare de sânge în peretele vasului. Aceasta poate îngusta sau bloca artera și poate provoca un infarct.

SCAD poate apărea la persoane fără ateroscleroză clasică și este o cauză importantă de infarct la anumite categorii de pacienți tineri, inclusiv la femei.

Factorii asociați pot include:

• anumite afecțiuni ale țesutului conjunctiv;
• stres fizic intens;
• stres emoțional;
• modificări hormonale;
• perioada din jurul sarcinii și nașterii, în anumite cazuri.

Diagnosticul și tratamentul necesită evaluare cardiologică specializată.

Care sunt simptomele infarctului la persoane tinere?

Simptomele infarctului la o persoană tânără pot fi similare cu cele ale unui infarct la orice altă vârstă.

Cele mai frecvente semne includ:

• presiune sau apăsare în piept;
• senzație de strângere toracică;
• durere care poate iradia către braț;
• durere în spate;
• disconfort în gât sau mandibulă;
• dificultăți de respirație;
• transpirații reci;
• greață;
• amețeală;
• slăbiciune bruscă;
• palpitații.

Uneori, simptomele pot fi mai puțin tipice. De exemplu, persoana poate simți predominant:

• oboseală neobișnuită;
• lipsă de aer;
• greață;
• durere în partea superioară a abdomenului;
• stare generală proastă.

Aceste manifestări pot fi confundate cu probleme digestive, anxietate sau epuizare.

Care sunt semnele de alarmă ale infarctului la tineri?

Solicită evaluare medicală de urgență dacă apare:

• durere sau presiune toracică nouă;
• senzație de strângere în piept;
• durere care durează mai multe minute;
• durere care dispare și reapare;
• durere care se extinde către braț, umăr, spate, gât sau mandibulă;
• lipsă de aer bruscă;
• transpirații reci;
• greață asociată cu disconfort toracic;
• amețeală severă;
• leșin;
• slăbiciune bruscă.

Nu este nevoie să ai toate aceste simptome pentru ca un infarct să fie posibil.

Vârsta tânără nu este un motiv pentru a ignora simptomele sugestive pentru infarct.

Infarctul la tineri poate fi confundat cu un atac de panică?

Da. Aceasta este una dintre situațiile în care diagnosticul poate fi întârziat.

O persoană tânără cu durere în piept și palpitații poate presupune că simptomele sunt cauzate de:

• anxietate;
• stres;
• atac de panică;
• oboseală;
• reflux gastroesofagian;
• dureri musculare.

Uneori, aceste cauze sunt într-adevăr responsabile de simptome.

Dar atunci când simptomele sunt noi, intense sau diferite de ceea ce persoana a mai experimentat, este importantă evaluarea medicală. Un infarct nu poate fi exclus doar pe baza vârstei.

Află mai multe despre cum poți deosebi un atac de panică de un infarct și când e important să mergi la medic!

Cum este diagnosticat infarctul la o persoană tânără?

Evaluarea începe cu istoricul medical și examenul clinic. În funcție de simptome, pot fi efectuate:

• EKG;
• analize de sânge pentru troponină;
• ecografie cardiacă;
• monitorizarea funcțiilor vitale;
• angiografie coronariană;
• CT coronarian sau alte investigații imagistice, în anumite situații.

Investigațiile sunt alese în funcție de probabilitatea clinică și de simptome. La o persoană tânără cu infarct, medicii pot căuta și cauze mai puțin obișnuite, mai ales dacă nu există factori de risc cardiovascular clasici.

Ce factori de risc pentru infarct pot fi verificați la tineri?

O evaluare cardiovasculară poate include verificarea:

• tensiunii arteriale;
• colesterolului total;
• colesterolului LDL;
• colesterolului HDL;
• trigliceridelor;
• glicemiei;
• hemoglobinei glicate, dacă există indicație;
• greutății și circumferinței abdominale;
• istoricului familial.

În funcție de situație, medicul poate recomanda investigații suplimentare.

Persoanele cu rude de gradul întâi care au suferit infarct la vârste tinere ar trebui să discute cu medicul despre evaluarea riscului cardiovascular.

Cum poți reduce riscul de infarct la vârstă tânără?

Nu toate infarctele pot fi prevenite, dar o parte importantă a riscului cardiovascular poate fi redusă.

Renunță la fumat

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai eficiente măsuri pentru reducerea riscului cardiovascular. Beneficiile apar progresiv după renunțare, iar riscul cardiovascular scade în timp.

Verifică tensiunea arterială

Hipertensiunea poate să nu provoace simptome. Măsurarea periodică a tensiunii poate identifica din timp o problemă care poate fi tratată.

Verifică nivelul colesterolului

Un profil lipidic poate identifica valori crescute ale colesterolului. Dacă există suspiciunea de hipercolesterolemie familială, evaluarea medicală este importantă pentru reducerea riscului cardiovascular pe termen lung.

Fă mișcare regulat

Activitatea fizică regulată contribuie la sănătatea cardiovasculară și la controlul greutății. Persoanele cu boli cardiovasculare sau simptome suspecte trebuie să discute cu medicul înainte de a începe un program intens de exerciții.

Menține o greutate sănătoasă

Reducerea excesului ponderal poate îmbunătăți tensiunea arterială, glicemia și profilul lipidic.

Adoptă o alimentație echilibrată

O alimentație bazată pe alimente cât mai puțin procesate, legume, fructe, cereale integrale, leguminoase și surse sănătoase de proteine poate contribui la reducerea riscului cardiovascular.

Controlează diabetul

Dacă ai diabet, monitorizarea și controlul glicemiei sunt importante pentru reducerea riscului de complicații cardiovasculare.

Nu ignora istoricul familial

Dacă părinții sau frații au avut infarct la vârste neobișnuit de tinere, este important să discuți acest lucru cu medicul. Istoricul familial poate orienta evaluarea către factori genetici, inclusiv hipercolesterolemia familială.

Când trebuie să mergi la cardiolog dacă ești tânăr?

Un consult cardiologic poate fi recomandat dacă ai:

• dureri în piept recurente;
• palpitații frecvente;
• leșin sau episoade de pierdere a stării de conștiență;
• dificultăți de respirație la efort;
• tensiune arterială crescută;
• colesterol foarte mare;
• antecedente familiale de infarct precoce;
• diabet;
• factori de risc multipli.

Dacă apar simptome sugestive pentru un infarct, nu este recomandat să aștepți o programare obișnuită la cardiolog.

În cazul unei suspiciuni de infarct, evaluarea trebuie făcută de urgență.

Ce trebuie să reții despre infarctul la persoane tinere?

Un infarct poate apărea și la persoane tinere.

Cele mai importante lucruri de reținut sunt:

• vârsta tânără nu exclude un infarct;
• fumatul poate crește semnificativ riscul cardiovascular;
• hipertensiunea și colesterolul crescut pot evolua fără simptome;
• diabetul și obezitatea contribuie la creșterea riscului;
• antecedentele familiale pot indica o predispoziție genetică;
• unele infarcte la tineri au cauze mai rare, precum SCAD sau spasmul coronarian;
• consumul anumitor substanțe stimulante poate crește riscul;
• durerea în piept nu trebuie atribuită automat anxietății sau unui atac de panică;
• simptomele noi sau neobișnuite necesită evaluare medicală.

O evaluare cardiologică poate identifica factorii de risc, poate orienta investigațiile necesare și poate contribui la stabilirea unui plan personalizat de prevenție cardiovasculară. Fă acum o programare! 

Sănătatea inimii nu ține doar de vârstă. Factorii de risc se pot acumula încă din tinerețe, iar prevenția începe înainte ca simptomele să apară. 

Întrebări frecvente despre infarctul la persoane tinere

Ultima revizuire medicală: 4.08.2026 

Referințe: 

• Visseren, Frank L. J., et al. “2021 ESC Guidelines on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice.” European Heart Journal, vol. 42, no. 34, 2021, pp. 3227–3337, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehab484.
• Rao, Sunil V., et al. “2025 ACC/AHA/ACEP/NAEMSP/SCAI Guideline for the Management of Patients With Acute Coronary Syndromes: A Report of the American College of Cardiology/American Heart Association Joint Committee on Clinical Practice Guidelines.” Circulation, 2025, https://doi.org/10.1161/CIR.0000000000001309.
• Arora, Sarinder, et al. “Causes of 30-Day Readmission after an Acute Myocardial Infarction in Young Adults.” The American Journal of Cardiology, vol. 130, 2020, pp. 1–7, https://doi.org/10.1016/j.amjcard.2020.06.003.