Băuturile cu cofeină, energizantele și palpitațiile la adolescenți: ce trebuie să știe părinții?

Consumul de băuturi energizante, cafea, băuturi pe bază de cofeină și alte produse cu efect stimulant a devenit tot mai frecvent în rândul adolescenților. Mulți le consumă înainte de școală, în perioadele de examene, înainte de activități sportive sau pentru a combate oboseala, fără să fie conștienți de efectele pe care aceste produse le pot avea asupra organismului.

Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adolescenții ajung la cardiolog după consumul acestor băuturi este apariția palpitațiilor. Senzația că inima bate foarte repede, foarte puternic sau neregulat poate fi alarmantă atât pentru adolescent, cât și pentru părinți.

În cele mai multe cazuri, palpitațiile apărute după consumul de cofeină sunt tranzitorii și nu indică o boală cardiacă. Totuși, la unele persoane, în special dacă există o predispoziție la tulburări de ritm cardiac sau dacă sunt consumate cantități mari de stimulente, acestea pot necesita evaluare medicală.

De ce sunt atât de populare băuturile energizante în rândul adolescenților?

Adolescenții consumă energizante din motive diferite:

• pentru a rămâne treji în perioadele de examene;
• înainte de antrenamente sau competiții sportive;
• în timpul jocurilor video sau al activităților desfășurate până târziu în noapte;
• pentru că le place gustul;
• din influența prietenilor sau a promovării din mediul online.

De multe ori, consumul este perceput ca fiind lipsit de riscuri, deoarece aceste produse sunt disponibile pe scară largă. Totuși, băuturile energizante conțin adesea cantități importante de cofeină și alte substanțe stimulante care pot avea efecte asupra sistemului cardiovascular.

Ce conțin băuturile energizante?

Compoziția diferă de la un produs la altul, însă cele mai multe conțin unul sau mai multe dintre următoarele ingrediente:

• cofeină;
• guarana (o sursă naturală de cofeină);
• taurină;
• ginseng;
• zahăr sau îndulcitori;
• vitamine din grupul B;
• alte substanțe cu efect stimulant.

Un aspect important este că efectul total poate fi influențat nu doar de cantitatea de cofeină declarată, ci și de asocierea cu alte ingrediente stimulante.

Cum acționează cofeina asupra inimii?

Cofeina stimulează sistemul nervos central și favorizează eliberarea unor hormoni precum adrenalina.

Ca urmare, pot apărea:

• creșterea frecvenței cardiace;
• senzația că inima bate mai puternic;
• creșterea temporară a tensiunii arteriale;
• agitație sau tremor;
• dificultăți de adormire;
• palpitații la copii și adolescenți.

Sensibilitatea la cofeină diferă foarte mult de la o persoană la alta. Unii adolescenți pot consuma cantități mici fără simptome, în timp ce alții pot dezvolta palpitații chiar după o doză relativ redusă.

De ce apar palpitațiile după consumul de energizante?

Palpitațiile apar deoarece stimulentele cresc activitatea sistemului nervos simpatic și accelerează ritmul cardiac. În plus, consumul de energizante este adesea asociat cu alți factori care pot favoriza simptomele:

• deshidratarea;
• lipsa somnului;
• stresul;
• efortul fizic intens;
• consumul simultan al mai multor produse care conțin cofeină.

Asocierea acestor factori poate amplifica efectele asupra sistemului cardiovascular și poate explica apariția simptomelor chiar și la adolescenți fără o afecțiune cardiacă.

Toate palpitațiile după consumul de cofeină indică o boală cardiacă?

Nu. În majoritatea cazurilor, palpitațiile sunt tranzitorii și dispar după eliminarea efectului stimulantelor.

Totuși, dacă simptomele sunt intense, persistente sau sunt însoțite de amețeală, leșin, durere toracică ori dificultăți de respirație, este recomandată evaluarea medicală pentru excluderea unei tulburări de ritm cardiac sau a unei alte afecțiuni.

Câtă cofeină este prea mult pentru un adolescent?

Nu există o cantitate de cofeină care să fie sigură pentru toți adolescenții, deoarece sensibilitatea diferă în funcție de vârstă, greutate, starea de sănătate și metabolism.

Cu toate acestea, principalele organizații pediatrice atrag atenția că adolescenții sunt mai sensibili la efectele cofeinei decât adulții și recomandă limitarea consumului. În plus, Academia Americană de Pediatrie (AAP) descurajează consumul de băuturi energizante de către copii și adolescenți, deoarece acestea pot conține cantități mari de cofeină și alte substanțe stimulante.

Este important de reținut că un adolescent poate consuma cofeină din mai multe surse în aceeași zi, fără să realizeze acest lucru:

• cafea;
• băuturi energizante;
• ceai negru sau verde;
• băuturi carbogazoase cu cofeină;
• ciocolată;
• unele suplimente alimentare sau produse pre-workout.

Efectul total este dat de cantitatea cumulată de cofeină și de sensibilitatea individuală.

Ce spun studiile despre energizante și inimă?

În ultimii ani, numeroase studii au analizat efectele băuturilor energizante asupra sistemului cardiovascular. La persoanele sănătoase, consumul unor cantități mari poate determina:

• creșterea temporară a frecvenței cardiace;
• creșterea tensiunii arteriale;
• palpitații;
• tremor;
• anxietate;
• tulburări ale somnului.

Au fost raportate și cazuri de aritmii după consum excesiv de energizante, în special atunci când acestea au fost asociate cu efort fizic intens, deshidratare, alcool sau alte substanțe stimulante. Totuși, aceste situații sunt rare și nu înseamnă că orice adolescent care consumă un energizant va dezvolta o problemă cardiacă.

Riscul crește odată cu doza, asocierea mai multor stimulente și existența unor afecțiuni cardiace nediagnosticate.

Cine are un risc mai mare de a dezvolta palpitații?

Unele categorii de adolescenți sunt mai sensibile la efectele cofeinei și ale energizantelor.

Riscul poate fi mai mare la cei care:

• au avut anterior episoade de palpitații;
• au fost diagnosticați cu o tulburare de ritm cardiac;
• prezintă malformații cardiace congenitale sau alte afecțiuni cardiovasculare;
• au antecedente familiale de moarte subită cardiacă sau aritmii ereditare;
• consumă frecvent cantități mari de cofeină;
• folosesc simultan mai multe produse cu efect stimulant;
• sunt deshidratați sau dorm insuficient.

În aceste situații, este recomandată prudență și, dacă apar simptome, consult medical.

Când trebuie investigate palpitațiile după consumul de cofeină?

Dacă palpitațiile sunt ocazionale, apar imediat după consumul de cofeină și dispar rapid fără alte simptome, de multe ori este suficientă evitarea produsului care le-a declanșat.

Totuși, este recomandată evaluarea de către un cardiolog pediatru dacă:

• palpitațiile persistă sau se repetă;
• apar și în absența consumului de cofeină;
• sunt însoțite de amețeală sau leșin;
• apar în timpul activității fizice;
• sunt asociate cu durere toracică sau dificultăți de respirație;
• există antecedente familiale de boli cardiace sau moarte subită.

Consultația poate include un examen clinic și, în funcție de caz, investigații precum electrocardiograma (ECG), monitorizarea Holter sau ecocardiografia.

Cum pot preveni părinții astfel de episoade?

Prevenția începe prin informarea adolescenților despre conținutul acestor produse și despre efectele lor.

Este recomandat:

• să fie evitate băuturile energizante;
• să se limiteze consumul altor produse care conțin cofeină;
• să nu fie asociate energizantele cu efort fizic intens;
• să fie evitat consumul mai multor produse stimulante în aceeași zi;
• să fie asigurată o hidratare adecvată;
• să fie încurajat un program regulat de somn.

Discuțiile deschise despre motivele pentru care adolescentul consumă astfel de produse (oboseală, presiunea examenelor, sport, influența grupului) pot ajuta la identificarea unor alternative mai sănătoase.

Mit sau realitate?

„Dacă este vândut în magazine, înseamnă că este sigur.”

Mit. Disponibilitatea unui produs nu înseamnă că acesta este lipsit de riscuri pentru toate categoriile de vârstă. Băuturile energizante pot avea efecte cardiovasculare și neurologice, mai ales la copii și adolescenți.

„Cafeaua și energizantele au același efect.”

Parțial adevărat. Ambele pot conține cofeină, însă multe energizante includ și alte ingrediente stimulante, iar combinația acestora poate modifica răspunsul organismului.

„Dacă adolescentul a consumat energizante fără probleme până acum, nu poate avea reacții în viitor.”

Mit. Sensibilitatea la cofeină poate varia în timp și este influențată de factori precum hidratarea, somnul, stresul sau cantitatea consumată.

Ce trebuie să facă un adolescent dacă apar palpitațiile?

Dacă apar palpitații după consumul unei băuturi energizante, al cafelei sau al altor produse care conțin cofeină, primul pas este întreruperea consumului acestora și evitarea altor stimulente în aceeași zi.

În multe cazuri, simptomele se ameliorează odată cu trecerea efectului cofeinei. Hidratarea adecvată și evitarea efortului fizic intens până la dispariția simptomelor pot fi utile.

Dacă palpitațiile persistă, se repetă sau sunt însoțite de alte manifestări precum amețeală, leșin, durere toracică sau dificultăți de respirație, este importantă evaluarea medicală.

Ce investigații poate recomanda cardiologul pediatru?

În funcție de istoricul simptomelor și de examenul clinic, medicul poate recomanda:

• electrocardiograma (ECG), pentru evaluarea ritmului cardiac;
• monitorizarea Holter ECG, dacă simptomele apar ocazional și nu sunt surprinse la ECG;
• ecocardiografia, pentru evaluarea structurii și funcției inimii atunci când există suspiciunea unei afecțiuni cardiace;
• analize de laborator, dacă se suspectează cauze extracardiace, precum anemia sau tulburările tiroidiene.

Nu toți adolescenții cu palpitații au nevoie de toate aceste investigații. Alegerea lor depinde de contextul clinic și de recomandarea medicului. Fă rapid o programare pentru un consult de Cardiologie Pediatrică dacă adolescentul tău are simptome după consumul de cofeină.

Întrebări frecvente

Ultima revizuire medicală: 7.08.2026 

Referințe: 

• Committee on Nutrition and the Council on Sports Medicine and Fitness. “Sports Drinks and Energy Drinks for Children and Adolescents: Are They Appropriate?” Pediatrics, vol. 127, no. 6, 2011, pp. 1182–1189. American Academy of Pediatrics. https://publications.aap.org/pediatrics/article/127/6/1182/30083/Sports-Drinks-and-Energy-Drinks-for-Children-and
• Visram, Shelina, et al. “Consumption of Energy Drinks by Children and Young People: A Rapid Review Examining Evidence of Physical Effects and Consumer Attitudes.” BMJ Open, vol. 6, no. 10, 2016, e010380. https://bmjopen.bmj.com/content/6/10/e010380
• Goldfarb, Melissa, et al. “Review of Published Cases of Adverse Cardiovascular Events After Ingestion of Energy Drinks.” The American Journal of Cardiology, vol. 113, no. 1, 2014, pp. 168–172. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0002914913015630