Criza hipertensivă: ce trebuie să faci dacă tensiunea este foarte mare

O valoare foarte mare a tensiunii arteriale poate fi alarmantă, mai ales dacă apare brusc sau este însoțită de simptome precum durere de cap intensă, tulburări de vedere, durere în piept sau dificultăți de respirație. În astfel de momente, mulți pacienți caută rapid răspunsuri la întrebări precum: „Tensiunea mea este 180/110. Ce trebuie să fac?”, „Este o urgență?” sau „Trebuie să chem ambulanța?”

O tensiune arterială foarte mare nu înseamnă întotdeauna o urgență medicală, însă nici nu trebuie ignorată. Ceea ce stabilește gravitatea situației este combinația dintre valorile tensiunii și simptomele pe care le ai.

În unele cazuri este suficientă evaluarea rapidă de către medicul cardiolog și ajustarea tratamentului. În altele, este necesară prezentarea imediată la camera de gardă sau apelarea serviciului de urgență 112.

Ce este o criză hipertensivă?

Criza hipertensivă reprezintă o creștere severă a tensiunii arteriale, de regulă peste 180/120 mmHg, care necesită evaluare medicală promptă. Totuși, nu orice valoare peste acest prag înseamnă automat o urgență care pune viața în pericol.

Medicii împart criza hipertensivă în două categorii:

• urgență hipertensivă – tensiunea este foarte mare, însă nu există dovezi de afectare acută a organelor;
• urgență hipertensivă complicată – valorile sunt crescute și există semne că organe precum inima, creierul, rinichii sau ochii sunt afectate.

Această diferență este esențială, deoarece tratamentul și locul în care pacientul trebuie evaluat sunt diferite.

Important: Nu încerca să stabilești singur dacă ai o urgență hipertensivă. Dacă tensiunea este foarte mare și apar simptome severe, solicită imediat asistență medicală.

Ce valori ale tensiunii arteriale sunt considerate periculoase?

Nu doar valoarea tensiunii contează, ci și simptomele și starea generală a pacientului.

Mulți oameni se sperie când tensiometrul indică valori precum 180/100 mmHg, 190/110 mmHg sau chiar 200/120 mmHg. Într-adevăr, acestea sunt valori care necesită evaluare medicală, însă conduita diferă în funcție de context.

Cum interpretezi valorile tensiunii arteriale?

Valoarea tensiunii arteriale	Ce poate însemna	Ce este recomandat
Sub 140/90 mmHg	În limite normale pentru majoritatea adulților (în funcție de contextul clinic)	Monitorizare conform recomandărilor medicului
140–179 / 90–119 mmHg	Hipertensiune arterială care necesită evaluare și tratament	Programare la medicul de familie sau cardiolog
≥180 și/sau ≥120 mmHg, fără simptome severe	Posibilă urgență hipertensivă	Repetă măsurarea după 5-10 minute de repaus și contactează medicul cât mai curând
≥180 și/sau ≥120 mmHg, însoțită de simptome severe	Posibilă urgență hipertensivă complicată	Apelează imediat 112 sau mergi la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe

Reține: Există persoane care tolerează temporar valori foarte mari ale tensiunii fără simptome evidente și persoane care dezvoltă simptome severe la valori mai mici. De aceea, tensiunea trebuie interpretată întotdeauna împreună cu tabloul clinic.

Care sunt simptomele unei crize hipertensive?

O criză hipertensivă poate fi însoțită de simptome evidente, dar uneori poate evolua fără manifestări importante. Tocmai de aceea, măsurarea tensiunii arteriale rămâne esențială.

Cele mai frecvente simptome sunt:

• durere de cap intensă, apărută brusc;
• amețeli sau senzație de dezechilibru;
• vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere;
• greață sau vărsături;
• palpitații;
• dificultăți de respirație;
• durere sau presiune în piept;
• anxietate accentuată;
• sângerare nazală (epistaxis), care poate apărea, dar nu este un simptom specific.

În cazul unei urgențe hipertensive complicate pot apărea și:

• confuzie;
• dificultăți de vorbire;
• slăbiciune sau amorțeală la nivelul unui membru;
• pierderea stării de conștiență;
• convulsii.

Aceste manifestări pot indica afectarea creierului, inimii sau a altor organe și necesită intervenție medicală imediată.

Ce trebuie să faci dacă tensiunea este foarte mare?

Primul pas este să îți păstrezi calmul și să confirmi că valoarea măsurată este corectă. O singură măsurătoare nu este întotdeauna suficientă pentru a decide conduita.

Panica poate determina creșterea suplimentară a tensiunii arteriale și poate face mai dificilă evaluarea situației.

Pasul 1. Repetă măsurarea tensiunii arteriale

Dacă tensiometrul indică o valoare foarte mare:

• oprește orice activitate;
• așază-te pe un scaun, cu spatele sprijinit;
• ține picioarele pe podea, fără să le încrucișezi;
• odihnește-te timp de 5-10 minute;
• evită să vorbești în timpul măsurării;
• repetă măsurarea.

Dacă este posibil, efectuează două măsurători la interval de 1-2 minute și notează valorile.

Pasul 2. Evaluează dacă ai simptome de alarmă

Acesta este momentul în care trebuie să îți pui câteva întrebări simple:

• Ai durere puternică în piept?
• Respiri greu?
• Ai dificultăți de vorbire?
• Observi slăbiciune la nivelul unui braț sau al unui picior?
• Ai vedere dublă sau încețoșată?
• Ai leșinat sau simți că vei leșina?

Dacă răspunsul este „da” la oricare dintre aceste întrebări, nu încerca să tratezi problema acasă. Solicită imediat ajutor medical de urgență.

Pasul 3. Nu lua doze suplimentare de medicamente fără recomandarea medicului

Una dintre cele mai frecvente greșeli este administrarea repetată a medicamentelor antihipertensive „pentru a scădea rapid tensiunea”.

În realitate, scăderea bruscă și necontrolată a tensiunii arteriale poate fi periculoasă, deoarece poate reduce fluxul de sânge către creier, inimă sau rinichi.

Dacă urmezi deja tratament pentru hipertensiune arterială și ai observat valori foarte mari, contactează medicul care te monitorizează sau urmează recomandările pe care acesta ți le-a făcut anterior pentru astfel de situații.

Pasul 4. Solicită o evaluare medicală

Chiar dacă tensiunea începe să scadă și te simți mai bine, este important să afli cauza valorilor crescute.

În cadrul unei consultații cardiologice, medicul poate evalua:

• dacă este vorba despre o criză hipertensivă;
• dacă există afectarea unor organe;
• dacă tratamentul actual este eficient;
• dacă sunt necesare investigații suplimentare, precum electrocardiograma (EKG), ecocardiografia sau monitorizarea Holter a tensiunii arteriale (Holter TA).

La Spitalul de Cardiologie Elytis, evaluarea hipertensiunii arteriale include consultații de cardiologie și investigații moderne care permit identificarea cauzei valorilor crescute și stabilirea unui plan personalizat de tratament și monitorizare.

Ce trebuie să reții

O tensiune arterială foarte mare nu trebuie ignorată, dar nici tratată prin automedicație sau prin măsuri improvizate. Primul obiectiv este confirmarea valorii, evaluarea simptomelor și solicitarea sfatului medical atunci când este necesar.

Când trebuie să suni imediat la 112?

Dacă tensiunea arterială este foarte mare și este însoțită de simptome care sugerează afectarea inimii, creierului sau a altor organe vitale, trebuie să apelezi imediat 112. În aceste situații, fiecare minut contează.

Una dintre cele mai frecvente greșeli este așteptarea „să treacă de la sine” sau încercarea de a scădea rapid tensiunea acasă. O urgență hipertensivă complicată poate evolua rapid către complicații severe dacă tratamentul este întârziat.

Semne de alarmă care impun prezentarea imediată la spital

Solicită asistență medicală de urgență dacă ai o tensiune foarte mare și unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

• durere puternică, apăsătoare sau constrictivă în piept;
• dificultăți importante de respirație;
• durere care iradiază spre brațul stâng, umăr, mandibulă sau spate;
• tulburări de vorbire;
• slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței, brațului ori piciorului;
• vedere încețoșată sau pierderea bruscă a vederii;
• confuzie, somnolență excesivă sau dificultăți de orientare;
• convulsii;
• pierderea stării de conștiență;
• durere de cap extrem de intensă, apărută brusc.

Aceste simptome pot indica apariția unor complicații grave, precum:

• infarct miocardic;
• accident vascular cerebral;
• edem pulmonar acut;
• disecție de aortă;
• insuficiență renală acută.

În aceste situații, tratamentul trebuie administrat într-o unitate medicală, sub monitorizare continuă.

Ce NU trebuie să faci într-o criză hipertensivă?

În încercarea de a reduce rapid tensiunea arterială, mulți pacienți iau măsuri care pot agrava situația.

Iată cele mai frecvente greșeli:

Greșeală	De ce este periculoasă?
Administrarea repetată a medicamentelor antihipertensive fără recomandare medicală	Poate provoca o scădere prea rapidă a tensiunii și reducerea fluxului de sânge către organele vitale.
Luarea medicamentelor prescrise altor persoane	Tratamentul hipertensiunii este individualizat. Un medicament potrivit pentru alt pacient poate fi ineficient sau chiar periculos pentru tine.
Ignorarea simptomelor severe	Întârzierea prezentării la spital poate crește riscul de complicații cardiovasculare și neurologice.
Repetarea măsurării tensiunii la fiecare câteva minute	Poate accentua anxietatea și poate influența valorile tensionale.
Consumul de alcool pentru „calmare”	Alcoolul poate agrava dezechilibrele cardiovasculare și poate interacționa cu tratamentul.
Continuarea efortului fizic	Activitatea intensă poate crește suplimentar solicitarea inimii.

Urgență hipertensivă vs. urgență hipertensivă complicată

Acești doi termeni sunt adesea confundați, însă diferența dintre ei este foarte importantă.

Urgență hipertensivă	Urgență hipertensivă complicată
Tensiune foarte mare	Tensiune foarte mare
Fără afectare acută de organ	Există afectare acută a inimii, creierului, rinichilor sau ochilor
Necesită evaluare medicală rapidă	Necesită tratament imediat în spital
De multe ori tratamentul poate fi ajustat ambulatoriu	Tratamentul se administrează intravenos și sub monitorizare continuă

Din acest motiv, nu valoarea tensiunii stabilește singură gravitatea situației, ci prezența sau absența afectării organelor.

Ce investigații sunt recomandate după o criză hipertensivă?

După controlul valorilor tensionale, este important să fie identificată cauza crizei hipertensive și să fie evaluată eventuala afectare a organelor.

În funcție de situația fiecărui pacient, medicul poate recomanda mai multe investigații.

Consultația cardiologică

Consultația cardiologică reprezintă primul pas în stabilirea diagnosticului.

Cardiologul va analiza:

• valorile tensionale măsurate anterior;
• simptomele;
• istoricul hipertensiunii arteriale;
• tratamentul urmat;
• prezența altor factori de risc cardiovascular, precum diabetul zaharat, dislipidemia sau fumatul.

Electrocardiograma (EKG)

EKG-ul poate evidenția modificări sugestive pentru ischemie, infarct, hipertrofie cardiacă sau tulburări de ritm care pot apărea în contextul unei crize hipertensive.

Ecocardiografia

Ecografia cardiacă permite evaluarea structurii și funcției inimii și poate identifica modificări produse de hipertensiunea arterială de lungă durată, precum hipertrofia ventriculului stâng sau afectarea funcției de pompă a inimii.

Monitorizarea Holter TA

Monitorizarea Holter a tensiunii arteriale este una dintre cele mai utile investigații după un episod de tensiune foarte mare.

Aceasta măsoară automat tensiunea arterială pe parcursul a 24 de ore și oferă informații importante despre:

• variațiile tensionale din timpul zilei și nopții;
• eficiența tratamentului antihipertensiv;
• existența hipertensiunii mascate sau a hipertensiunii nocturne.

Pentru pacienții cu episoade repetate de tensiune crescută, această investigație poate contribui la alegerea celui mai potrivit tratament.

Analize de sânge

În funcție de context, medicul poate recomanda:

• creatinină și evaluarea funcției renale;
• electroliți (sodiu, potasiu);
• glicemie;
• profil lipidic;
• markeri de afectare cardiacă atunci când există suspiciunea unui infarct.

Examinarea fundului de ochi

Hipertensiunea arterială poate afecta vasele de sânge ale retinei.

În anumite situații, examinarea fundului de ochi oferă informații importante despre severitatea și durata hipertensiunii arteriale.

Investigațiile recomandate după o criză hipertensivă

Investigație	Ce evaluează?	Când este recomandată?
Consultație cardiologică	Evaluarea completă a pacientului	Întotdeauna
Electrocardiogramă (EKG)	Activitatea electrică a inimii	Suspiciune de ischemie sau aritmii
Ecocardiografie	Structura și funcția inimii	Hipertensiune de lungă durată sau afectare cardiacă suspectată
Holter TA	Profilul tensiunii arteriale timp de 24 de ore	Hipertensiune dificil de controlat sau episoade repetate
Analize de sânge	Funcția renală, electroliți, factori de risc	În funcție de contextul clinic
Examinarea fundului de ochi	Afectarea vaselor retiniene	Hipertensiune severă sau de lungă durată

De ce este importantă monitorizarea după o criză hipertensivă?

O criză hipertensivă poate reprezenta primul semn că tratamentul actual nu mai este suficient sau că există o cauză secundară a hipertensiunii arteriale.

De aceea, după un astfel de episod este recomandată reevaluarea completă a riscului cardiovascular.

În cadrul Spitalului de Cardiologie Elytis, pacienții cu hipertensiune arterială beneficiază de evaluare integrată, care poate include consultații de cardiologie, electrocardiogramă, ecocardiografie și monitorizare Holter TA, investigații utile atât pentru stabilirea diagnosticului, cât și pentru monitorizarea eficienței tratamentului.

Totodată, pentru informații despre controlul tensiunii arteriale și reducerea riscului cardiovascular, poți consulta și articolele dedicate hipertensiunii disponibile pe site-ul Elytis Hospital, care completează recomandările primite în cadrul consultației.

Cum poate fi prevenită o nouă criză hipertensivă?

Prevenirea unei crize hipertensive se bazează pe controlul constant al tensiunii arteriale și pe reducerea factorilor de risc cardiovascular. În majoritatea cazurilor, episoadele de tensiune foarte mare apar pe fondul hipertensiunii arteriale insuficient controlate, al întreruperii tratamentului sau al unor factori declanșatori precum stresul, excesul de sare sau consumul de medicamente nepotrivite.

Respectarea tratamentului prescris

Cel mai important pas este administrarea corectă și zilnică a tratamentului antihipertensiv. Întreruperea medicamentelor „pentru că tensiunea a fost bună câteva zile” este una dintre cele mai frecvente cauze ale recurenței crizelor hipertensive.

Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale

Măsurarea tensiunii la domiciliu ajută la identificarea din timp a variațiilor. În unele cazuri, medicul poate recomanda monitorizarea Holter TA (24h) pentru o evaluare mai precisă a profilului tensional.

Reducerea consumului de sare

Un aport crescut de sare favorizează retenția de lichide și creșterea tensiunii arteriale. Recomandarea generală este reducerea alimentelor procesate și limitarea sării adăugate în preparatele zilnice.

Controlul greutății corporale

Excesul ponderal este un factor major de risc pentru hipertensiune arterială. Scăderea în greutate chiar și moderată poate duce la reducerea semnificativă a valorilor tensionale.

Activitate fizică regulată

Exercițiile fizice moderate (mers alert, înot, ciclism) contribuie la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Este important ca tipul de efort să fie stabilit împreună cu medicul, mai ales după un episod de criză hipertensivă.

Reducerea stresului

Stresul cronic poate contribui la episoade de creștere bruscă a tensiunii arteriale. Tehnicile de relaxare, somnul adecvat și echilibrul între activitate și odihnă sunt esențiale.

Evitarea consumului excesiv de alcool și cafeină

Aceste substanțe pot influența temporar valorile tensiunii arteriale și pot declanșa episoade de palpitații sau creșteri tensionale la persoanele sensibile.

Criză hipertensivă vs hipertensiune arterială necontrolată

Este important să înțelegem diferența dintre o tensiune arterială constant crescută și un episod acut sever.

Caracteristică	Hipertensiune arterială necontrolată	Criză hipertensivă
Evoluție	Pe termen lung	Apariție bruscă
Valori tensionale	140–179 / 90–119 mmHg (de obicei)	≥180/120 mmHg
Simptome	Uneori absente sau ușoare	Frecvent simptome acute
Risc imediat	Moderat, dar crescut în timp	Poate fi major, imediat
Necesitate de urgență	Consult programat	Posibilă urgență medicală

Criza hipertensivă este o situație medicală potențial serioasă, dar care poate fi gestionată corect dacă este recunoscută la timp și tratată adecvat. Diferența esențială dintre o evoluție favorabilă și una complicată este reprezentată de rapiditatea cu care pacientul solicită evaluare medicală și de corectitudinea conducerii inițiale.

O tensiune foarte mare nu trebuie ignorată, dar nici tratată haotic acasă. Evaluarea cardiologică este esențială pentru stabilirea cauzei și prevenirea unor episoade viitoare.

La Spitalul de Cardiologie Elytis, pacienții beneficiază de evaluare completă a hipertensiunii arteriale, investigații moderne și planuri personalizate de tratament, adaptate fiecărui profil cardiovascular. Fă rapid o programare pentru o evaluare cardiologică detaliată!

Întrebări frecvente despre criza hipertensivă

Ultima revizuire: 26.06.2026 

Referințe: 

• Whelton, Paul K., et al. “2017 ACC/AHA/AAPA/ABC/ACPM/AGS/APhA/ASH/ASPC/NMA/PCNA Guideline for the Prevention, Detection, Evaluation, and Management of High Blood Pressure in Adults.” Journal of the American College of Cardiology, vol. 71, no. 19, 2018, pp. e127–e248. https://doi.org/10.1016/j.jacc.2017.11.006 
• Williams, Bryan, et al. “2018 ESC/ESH Guidelines for the Management of Arterial Hypertension.” European Heart Journal, vol. 39, no. 33, 2018, pp. 3021–3104. https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehy339
• Mancia, Giuseppe, et al. “2023 ESH Guidelines for the Management of Arterial Hypertension.” Journal of Hypertension, vol. 41, no. 12, 2023, pp. 1874–2071. https://doi.org/10.1097/HJH.0000000000003480
• Varounis, Christos, et al. “Hypertensive Crises: Urgencies and Emergencies.” Cardiology Clinics, vol. 35, no. 2, 2017, pp. 223–235. https://doi.org/10.1016/j.ccl.2016.12.006