Palpitațiile: când sunt periculoase și când trebuie să mergi la cardiolog?

Palpitațiile sunt una dintre cele mai frecvente manifestări care determină pacienții să solicite un consult cardiologic. Deși multe persoane le descriu ca pe o senzație neplăcută și îngrijorătoare, nu toate palpitațiile indică o afecțiune cardiacă gravă.

Uneori, acestea apar în contextul stresului, al consumului excesiv de cafea sau după efort fizic intens. În alte situații însă, palpitațiile pot fi un semn al unei tulburări de ritm cardiac sau al unei afecțiuni cardiovasculare care necesită evaluare și monitorizare de specialitate.

Înțelegerea cauzelor și a semnelor de alarmă asociate poate ajuta pacienții să știe când este suficientă monitorizarea simptomelor și când este necesară o consultație cardiologică.

Ce sunt palpitațiile?

Palpitațiile reprezintă percepția conștientă a bătăilor inimii. În mod normal, activitatea cardiacă nu este resimțită de majoritatea oamenilor. Atunci când ritmul inimii devine mai rapid, mai puternic sau neregulat, acesta poate fi perceput și descris ca palpitație.

Palpitațiile pot apărea ocazional sau repetat și pot dura de la câteva secunde până la mai multe minute.

Cum descriu pacienții palpitațiile?

Fiecare persoană poate percepe diferit aceste senzații. Cele mai frecvente descrieri includ:

• senzația că inima bate foarte tare;
• senzația că inima bate prea repede;
• impresia că inima „sare” peste o bătaie;
• senzația de „fluturare” în piept;
• bătăi neregulate ale inimii;
• puls accelerat apărut brusc.

Uneori, palpitațiile pot fi resimțite și la nivelul gâtului sau al toracelui superior.

Cum funcționează ritmul normal al inimii?

Pentru a înțelege de ce apar palpitațiile, este util să înțelegem modul în care funcționează ritmul cardiac normal.

Inima are propriul sistem electric care generează și transmite impulsuri responsabile de contracțiile regulate ale mușchiului cardiac. Aceste impulsuri sunt produse la nivelul nodului sinusal, considerat „pacemakerul natural” al inimii.

În condiții normale:

• impulsurile electrice sunt generate regulat;
• camerele inimii se contractă coordonat;
• sângele este pompat eficient către plămâni și organe.

Atunci când acest sistem este perturbat, pot apărea modificări ale ritmului cardiac și, implicit, palpitații.

Pentru a înțelege mai bine modul în care funcționează inima și sistemul circulator, poți citi și ghidul despre sistemul cardiovascular și rolul acestuia în organism publicat pe blogul Spitalului de Cardiologie Elytis.

Care sunt cele mai frecvente cauze ale palpitațiilor?

Palpitațiile nu sunt întotdeauna cauzate de o boală cardiacă. Există numeroși factori care pot influența ritmul inimii.

Stresul și anxietatea

Stresul reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale palpitațiilor.

În situații de tensiune emoțională, organismul eliberează hormoni precum adrenalina, care determină:

• accelerarea ritmului cardiac;
• creșterea tensiunii arteriale;
• intensificarea percepției bătăilor inimii.

Mulți pacienți observă palpitații în perioadele de stres profesional, emoțional sau în timpul atacurilor de panică.

Consumul excesiv de cafea

Cafeina stimulează sistemul nervos și poate accelera activitatea cardiacă.

Persoanele sensibile la cafeină pot observa apariția palpitațiilor după consumul de:

• cafea;
• băuturi energizante;
• anumite suplimente alimentare;
• ceaiuri cu conținut ridicat de cafeină.

Băuturile energizante

Energizantele conțin frecvent combinații de cafeină, zahăr și alte substanțe stimulante care pot crește riscul de apariție a palpitațiilor, mai ales la persoanele tinere.

Consumul excesiv poate determina:

• tahicardie;
• creșterea tensiunii arteriale;
• tulburări de ritm cardiac.

Fumatul

Nicotina are efect stimulant asupra sistemului cardiovascular.

Aceasta poate provoca:

• accelerarea pulsului;
• creșterea tensiunii arteriale;
• apariția palpitațiilor.

Pe termen lung, fumatul contribuie și la dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

Lipsa somnului

Privarea de somn afectează echilibrul hormonal și nervos al organismului.

Persoanele care dorm insuficient pot prezenta:

• palpitații;
• oboseală accentuată;
• creșterea frecvenței cardiace;
• anxietate.

Efortul fizic intens

În timpul activității fizice, creșterea ritmului cardiac este normală și necesară pentru a asigura aportul suplimentar de oxigen către mușchi.

Totuși, dacă palpitațiile persistă după efort sau sunt însoțite de alte simptome, este recomandată evaluarea medicală.

Febra și infecțiile

Atunci când temperatura corpului crește, inima este nevoită să pompeze mai rapid pentru a susține procesele metabolice și răspunsul imun.

De aceea, palpitațiile sunt frecvente în timpul episoadelor febrile.

Anemia

Anemia reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen.

Pentru a compensa acest deficit, inima poate bate mai repede, ceea ce poate fi perceput sub formă de palpitații.

Afecțiunile tiroidiene

Hormonii tiroidieni influențează direct funcționarea sistemului cardiovascular.

Hipertiroidismul, în special, poate provoca:

• tahicardie;
• palpitații;
• transpirații excesive;
• scădere în greutate;
• Nervozitate.

În cazul în care suspectezi o afecțiune tiroidiană, programează rapid o consultație de Endocrinologie; problemele tiroidei afectează întregul organism și pot determina simptome variate și neașteptate, care îți reduc calitatea vieții.

Pot apărea palpitații la persoane sănătoase?

Da. În multe cazuri, palpitațiile apar la persoane fără afecțiuni cardiace și sunt declanșate de factori temporari precum stresul, oboseala, consumul de cafeină sau emoțiile intense.

Cu toate acestea, dacă episoadele devin frecvente, persistente sau sunt însoțite de alte simptome, este recomandată evaluarea cardiologică pentru identificarea cauzei exacte.

Când pot indica palpitațiile o problemă cardiacă?

Deși multe episoade de palpitații au cauze benigne, există situații în care acestea pot semnala o afecțiune cardiovasculară ce necesită evaluare și tratament.

Riscul este mai mare atunci când palpitațiile:

• apar frecvent;
• durează mai multe minute;
• debutează brusc și se opresc la fel de brusc;
• sunt însoțite de alte simptome;
• apar la persoane cu boli cardiace cunoscute.

În aceste cazuri, medicul cardiolog poate recomanda investigații suplimentare pentru identificarea cauzei.

Aritmiile cardiace – una dintre cele mai frecvente cauze

Aritmiile reprezintă tulburări ale ritmului normal al inimii.

Acestea apar atunci când sistemul electric al inimii nu mai funcționează corespunzător și poate genera:

• bătăi prea rapide;
• bătăi prea lente;
• bătăi neregulate.

Nu toate aritmiile sunt periculoase, însă unele necesită monitorizare atentă și tratament.

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente tulburări de ritm cardiac întâlnite la adulți.

În această afecțiune:

• atriile se contractă dezorganizat;
• ritmul cardiac devine neregulat;
• eficiența pompei cardiace poate scădea.

Pacienții descriu adesea:

• palpitații puternice;
• senzația de inimă care bate haotic;
• oboseală;
• lipsă de aer.

Fibrilația atrială necesită evaluare cardiologică deoarece poate crește riscul de accident vascular cerebral.

Tahicardiile

Tahicardia reprezintă creșterea frecvenței cardiace peste valorile normale în repaus.

Pacienții pot simți:

• bătăi rapide ale inimii;
• senzație de agitație în piept;
• amețeli;
• slăbiciune.

Există mai multe tipuri de tahicardii, iar unele necesită investigații și tratament specializat.

Extrasistolele

Extrasistolele sunt bătăi suplimentare ale inimii care apar înaintea ritmului normal.

Mulți pacienți le descriu ca:

• „o bătaie sărită”;
• „o pauză urmată de o bătaie mai puternică”;
• senzația că inima se oprește pentru o fracțiune de secundă.

În multe situații, extrasistolele sunt benigne și apar inclusiv la persoane sănătoase.

Totuși, dacă sunt frecvente sau asociate cu alte simptome, este indicată evaluarea cardiologică.

Alte tulburări de ritm

Palpitațiile pot fi asociate și cu:

• flutter atrial;
• tahicardii supraventriculare;
• tahicardii ventriculare;
• blocuri de conducere;
• sindroame de preexcitare.

Diagnosticul exact poate fi stabilit doar prin investigații cardiologice adecvate.

Palpitații vs. Tahicardie vs. Extrasistole – asemănări și diferențe

Caracteristică	Palpitații	Tahicardie	Extrasistole
Ce reprezintă?	O senzație percepută de pacient că inima bate diferit față de normal.	O creștere a frecvenței cardiace peste 100 bătăi/minut în repaus.	Bătăi cardiace suplimentare care apar înaintea ritmului normal.
Este un simptom sau un diagnostic?	Simptom.	Diagnostic sau constatare medicală.	Tip de aritmie (diagnostic).
Cum este percepută?	Inima bate tare, repede, neregulat sau „flutură”.	Inima bate rapid și regulat sau neregulat.	Senzația că inima „sare” o bătaie sau se oprește pentru o fracțiune de secundă.
Poate apărea la persoane sănătoase?	Da.	Da, de exemplu după efort, emoții sau consum de cafeină.	Da, extrasistolele ocazionale sunt frecvente și la persoane sănătoase.
Este întotdeauna o problemă cardiacă?	Nu. Poate avea cauze cardiace sau non-cardiace.	Nu. Poate fi fiziologică sau asociată unor afecțiuni.	Nu. Multe extrasistole sunt benigne.
Poate fi provocată de stres?	Da.	Da.	Da.
Poate fi provocată de cafeină sau energizante?	Da.	Da.	Da.
Poate provoca anxietate pacientului?	Foarte frecvent.	Frecvent.	Frecvent.
Necesită investigații medicale?	Dacă este frecventă, persistentă sau asociată cu alte simptome.	Dacă apare în repaus, este persistentă sau simptomatică.	Dacă este frecventă, simptomatică sau apare la persoane cu boli cardiace.
Poate fi identificată la EKG?	Uneori, doar dacă simptomul este prezent în timpul înregistrării.	Da.	Da.
Monitorizarea Holter este utilă?	Foarte utilă.	Foarte utilă.	Foarte utilă.
Poate fi asociată cu amețeli sau lipsă de aer?	Da.	Da.	Uneori, dacă sunt foarte frecvente.
Poate necesita tratament?	Depinde de cauză.	Depinde de cauză și de tipul tahicardiei.	Depinde de frecvență, simptome și contextul clinic.
Poate reprezenta o urgență medicală?	Uneori, dacă este asociată cu simptome severe.	Da, în anumite forme de tahicardie.	Rareori, dar anumite tipuri pot necesita evaluare urgentă.

Simptome asociate care reprezintă semnale de alarmă

Prezența anumitor simptome împreună cu palpitațiile poate sugera o problemă cardiovasculară importantă.

Aceste situații necesită evaluare medicală cât mai rapidă.

Palpitații și durere în piept

Durerea toracică asociată palpitațiilor poate indica:

• ischemie miocardică;
• boală coronariană;
• anumite aritmii.

Dacă durerea este intensă sau persistă, este necesară evaluarea medicală de urgență.

Pentru mai multe informații despre cauzele durerii toracice, poți consulta și articolul despre durerea în piept: cauze cardiace versus non-cardiace de pe blogul Spitalului de Cardiologie Elytis.

Palpitații și lipsă de aer

Dificultățile de respirație asociate cu palpitațiile pot apărea în:

• aritmii semnificative;
• insuficiență cardiacă;
• afecțiuni valvulare;
• alte boli cardiovasculare.

Aceste simptome nu trebuie ignorate, mai ales dacă apar în repaus sau la efort minim.

Palpitații și amețeli

Amețelile pot indica faptul că inima nu mai pompează eficient sângele către creier.

Acest simptom poate apărea în cazul unor aritmii care afectează debitul cardiac.

Palpitații și leșin

Pierderea stării de conștiență este unul dintre cele mai importante semnale de alarmă.

Palpitațiile însoțite de leșin pot indica:

• aritmii severe;
• tulburări de conducere cardiacă;
• alte afecțiuni cardiovasculare care necesită investigații urgente.

Palpitații persistente sau recurente

Chiar și în absența altor simptome, episoadele frecvente sau prelungite de palpitații merită evaluate de un cardiolog.

Monitorizarea și investigațiile adecvate pot identifica cauze care nu sunt evidente la prima vedere.

Când trebuie să mergi urgent la medic?

Este recomandată prezentarea de urgență la medic sau apelarea serviciului 112 dacă palpitațiile sunt însoțite de:

• durere toracică severă;
• dificultăți importante de respirație;
• pierderea conștienței;
• amețeli intense;
• transpirații reci;
• stare generală sever alterată.

Aceste simptome pot indica o afecțiune cardiovasculară care necesită intervenție rapidă.

Cum sunt investigate palpitațiile?

Diagnosticul începe cu o evaluare completă realizată de medicul cardiolog. Scopul este identificarea cauzei și stabilirea nivelului de risc.

Consultația cardiologică

În timpul consultației cardiologice, medicul va analiza:

• caracteristicile palpitațiilor;
• durata și frecvența episoadelor;
• simptomele asociate;
• istoricul medical personal;
• antecedentele familiale.

Aceste informații sunt esențiale pentru orientarea diagnosticului.

Electrocardiograma (EKG)

Electrocardiograma este una dintre primele investigații recomandate.

Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica:

• aritmii;
• tulburări de conducere;
• modificări sugestive pentru alte afecțiuni cardiace.

Investigația este rapidă, neinvazivă și nedureroasă.

Monitorizarea Holter EKG

În multe cazuri, palpitațiile nu apar în timpul consultației. De aceea, medicul poate recomanda monitorizarea Holter EKG timp de 24 sau 48 de ore.

Această investigație permite înregistrarea continuă a activității electrice a inimii și poate surprinde episoadele de aritmie care apar intermitent.

Monitorizarea Holter este una dintre cele mai utile investigații pentru diagnosticul palpitațiilor recurente.

Ecografia cardiacă

Ecografia cardiacă oferă informații despre:

• structura inimii;
• funcția de pompare;
• valvele cardiace;
• eventualele modificări anatomice.

Aceasta completează evaluarea ritmului cardiac și poate identifica afecțiuni asociate.

Testul de efort

În anumite situații, palpitațiile apar în timpul activității fizice.

Testul de efort permite evaluarea modului în care inima răspunde la solicitare și poate evidenția probleme care nu sunt vizibile în repaus.

Ce tratament există pentru palpitații?

Tratamentul palpitațiilor depinde în totalitate de cauza care le provoacă. De aceea, stabilirea unui diagnostic corect este esențială înainte de inițierea oricărei terapii.

În multe cazuri, palpitațiile nu sunt cauzate de o afecțiune cardiacă gravă și pot fi controlate prin modificări ale stilului de viață. În alte situații, poate fi necesar tratament medicamentos sau monitorizare cardiologică periodică.

Modificarea stilului de viață

Atunci când palpitațiile sunt asociate cu factori precum stresul, consumul excesiv de cafeină sau lipsa somnului, medicul poate recomanda:

• reducerea consumului de cafea și băuturi energizante;
• renunțarea la fumat;
• limitarea consumului de alcool;
• respectarea unui program regulat de somn;
• gestionarea stresului prin tehnici de relaxare;
• activitate fizică adaptată stării de sănătate.

Pentru multe persoane, aceste măsuri pot reduce semnificativ frecvența episoadelor.

Tratamentul afecțiunilor asociate

Uneori, palpitațiile sunt consecința altor probleme medicale.

Tratamentul poate include controlul:

• hipertensiunii arteriale;
• afecțiunilor tiroidiene;
• anemiei;
• dezechilibrelor electrolitice;
• bolilor cardiovasculare existente.

Corectarea cauzei poate duce la dispariția simptomelor.

Tratamentul medicamentos

În cazul anumitor aritmii, medicul poate recomanda medicamente care ajută la controlul ritmului cardiac.

Scopul tratamentului poate fi:

• reducerea frecvenței cardiace;
• prevenirea episoadelor de aritmie;
• reducerea riscului de complicații.

Administrarea acestor medicamente trebuie făcută exclusiv la recomandarea medicului cardiolog.

Proceduri specializate

Pentru anumite tulburări de ritm, poate fi necesară o abordare intervențională.

În funcție de diagnostic, medicul poate recomanda:

• proceduri de ablație;
• implantarea unui stimulator cardiac;
• implantarea unui defibrilator cardiac;
• alte metode moderne de tratament al aritmiilor.

Necesitatea acestor proceduri este stabilită după o evaluare cardiologică completă.

Cum pot fi prevenite palpitațiile?

Nu toate episoadele de palpitații pot fi prevenite, însă adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce semnificativ riscul apariției lor.

Menținerea unei alimentații echilibrate

O alimentație sănătoasă contribuie la funcționarea optimă a sistemului cardiovascular.

Este recomandat:

• consumul regulat de fructe și legume;
• limitarea alimentelor ultraprocesate;
• reducerea consumului excesiv de sare;
• menținerea unei greutăți corporale adecvate.

Activitatea fizică regulată

Exercițiile fizice contribuie la sănătatea inimii și la controlul factorilor de risc cardiovascular.

Activitatea fizică trebuie adaptată vârstei, condiției fizice și eventualelor afecțiuni existente.

Controlul stresului

Stresul cronic poate favoriza apariția palpitațiilor și a altor simptome cardiovasculare.

Tehnicile utile includ:

• exercițiile de respirație;
• meditația;
• plimbările în aer liber;
• activitățile recreative.

Monitorizarea sănătății cardiovasculare

Controalele periodice pot ajuta la identificarea timpurie a unor afecțiuni cardiace care evoluează fără simptome evidente.

Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele care au:

• hipertensiune arterială;
• diabet;
• colesterol crescut;
• antecedente familiale de boli cardiovasculare.

Pentru evaluarea completă a sănătății inimii și investigarea simptomelor cardiace, pacienții se pot adresa specialiștilor din cadrul Spitalului de Cardiologie Elytis Iași, unde sunt disponibile consultații și investigații cardiologice moderne. Programează-te rapid.

Întrebări frecvente despre palpitații

Ultima revizuire: 24.06.2026

Referințe: 

• January, Craig T., et al. “2023 ACC/AHA/ACCP/HRS Guideline for the Diagnosis and Management of Atrial Fibrillation.” Circulation, vol. 148, no. 16, 2023, pp. e247–e346. American Heart Association, https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/CIR.0000000000001193. Accessed 24 June 2026.
• Joglar, José A., et al. “2023 ACC/AHA/ACCP/HRS Guideline for the Management of Patients With Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden Cardiac Death.” Circulation, vol. 148, no. 21, 2023. American Heart Association, https://www.ahajournals.org. Accessed 24 June 2026.
• Brugada, Josep, et al. “2022 ESC Guidelines for the Management of Patients With Ventricular Arrhythmias and the Prevention of Sudden Cardiac Death.” European Heart Journal, vol. 43, no. 40, 2022, pp. 3997–4126. European Society of Cardiology, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36017572/. Accessed 24 June 2026.
• Zipes, Douglas P., et al. Braunwald’s Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine. 12th ed., Elsevier, 2022.